ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

preparanzilor 60 . Şi tot profesorul Avram Sădean, încă din aprilie 1914 le
vorbea elevilor săi de un război mare ce va veni şi de făurirea României
Mari, ale cărei hotare le arăta adesea la hartă 61 . Sunt acestea dovezi
grăitoare ale educaţiei în spirit naţional în care au fost formate generaţii de
învăţători la Preparandia din Arad. Credinţa în Unirea cea Mare proiectată
de Ţichindeal încă din 1814 în Chemarea sa imperativă adresată „Măritei
Naţii daco-româneşti” a fost una din valorile care au definit conştiinţa
cultural-istorică a învăţătorimii româneşti. Cu temei afirma Nicolae Bocşan
că „Preparandia din Arad a contribuit la difuzarea ideii naţionale în părţile
vestice prin învăţătorii formaţi în spiritul acestei idei 62 ”.
5.4 Factori blocanţi în activitatea Preparandiei
Nu putem însă să nu precizăm că activitatea de formare a
învăţătorilor în cadrul Preparandiei din Arad a avut şi obstacole, unele foarte
primejdioase. Începând de la edificiul inadecvat în care şcoala a stat mai
bine de 6 decenii din 1812 până în 1876, în casa primarului de atunci al
Aradului Sava Arsici, insalubră, plină de igrasie şi neîncăpătoare de care se
plângea adesea Dimitrie Ţichindeal şi Alexandru Gavra îndată după
preluarea funcţiei de director în 1865 63 , mergând apoi la salariile foarte
modeste ale profesorilor şi continuând cu lipsa de manuale pentru elevi; de
la lipsa unui internat (alumneu) care să-i găzduiască pe preparanzi marcaţi
de griji materiale prea mari şi până la starea sănătăţii precare din cauza
climatului insalubru din sălile de clasă avem astfel reactualizate, pe scurt,
datele care au împietat, în unele momente activitatea laborioasă a dascălilor
şi elevilor lor. Nu în ultimul rând, în seria factorilor perturbatori pentru
activitatea Preparandiei trebuie amintită şi politica subversivă a cercurilor
clericale sârbe, în frunte cu mitropolitul Şt. Stratimirovici, care abuzând de
privilegiile illirice nu a văzut cu ochi buni nici înfiinţarea Preparandiei, nici
activitatea ei şi a profesorilor ei, în special a lui Ţichindeal şi C. D. Loga 64 .
O conduită mai agresivă o manifestă cercurile politice şi guvernamentale ale
Ungariei dualiste care după 1867 dezvoltă proiecte tot mai evidente de
60 Profesorul Avram Sădean a predat limba şi literatura română. Împreună cu colegul său
Dr. Teodor Botiş, cunoscând foarte bine istoria şcolii, întemeiat pe documente cercetate de
el în arhivele din Viena, le-a vorbit de personalitatea acestei instituţii şcolare, de dascălii ei
şi desigur de Dimitrie Ţichindeal. Prin acestea el, împreună cu colegii săi de generaţie au
clădit în mintea şi inima elevilor cultul faţă de şcoală şi faţă de Dimitrie Ţichindeal. Şcoala
însă l-a pierdut prea devreme murind pe frontul din Galiţia în 18 oct. 1914.
61 Reuniunea Învăţătorilor din Arad, XI, nr. 11-12, nov-dec, 1914, p. 270.
62 Nicolae Bocşan, op. cit., p. 329.
63 Dr. T. Botiş şi Avram Sădean, Cei dintâi ani din vieaţa Preparandiei…., pp. 95-100.
64 Dr. T. Botiş, Pagini din istoria dezrobirii, în: „Triumful ortodoxiei la Arad”, Arad, 1929,
pp. 162-188.
73