ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

La 9 martie 1923, pentru serviciile aduse în recuperarea tezaurului
ardelean, statul român i-a acordat titulul de Cavaler al Ordinului „Coroana
României” iar în 20 noiembrie 1923 l-a numit consilier tehnic în chestiile
de artă ale Transilvaniei, pe lângă conferinţa româno-maghiară de la
Bucureşti.
Cum însă piesele pretinse prin art.177 din Tratatul de la Trianon nu
au fost predate şi numeroase valori se găseau încă în muzeele din Viena şi
Budapesta sau din Jugoslavia, Petranu şi-a făcut o datorie de conştiinţă din a
tipări, în 1925, la Arad, cartea Revendicările artistice ale Transilvaniei.
Volumul cuprindea următoarele capitole:
1. Contribuţiuni privitoare la înstrăinarea şi distrugerea obiectelor de artă
transilvană;
2. Revendicările Transilvaniei în lumina tratatelor de pace;
3. Ce am câştigat până acum de la Ungaria;
4. Ce am mai putea revendica de la Ungaria, Austria, Jugoslavia;
5. Concluzii şi propuneri.
La sfârşit era anexată o listă, însoţită de 90 de ilustraţii, a lucrărilor,
pe care, considera Coriolan Petranu, România era îndreptăţită să le
revendice.
Cartea, azi rară, este la fel de valoroasă şi numai pentru că ne oferă
o imagine a ceea ce însemnată de fapt întregul patrimoniu de artă
transilvan.
Activitatea de inspector al muzeelor din Transilvania şi Banat
O misiune la fel de importantă i-a fost încredinţată lui Coriolan
Petranu în 22 ianuarie 1920, când a fost numit Inspector general al muzeelor
din Transilvania. Preluarea muzeelor de la administraţia maghiară, s-a făcut
fără arhiva Administraţiei muzeelor, care se găsea la Budapesta. În acestă
situaţie, după o documentare prealabilă, Petranu a efectuat, în perioada
aprilie-septembrie 1920, un control al celor 18 muzee din Transilvania,
Banat, Crişana şi Maramureş, finanţate de stat. În bună parte, situaţia
descoperită era dezastroasă. O parte din valori fuseseră înstrăinate, altele
erau neinventariate. De asemenea, Petranu a constatat şi o serie de nereguli
în sistemul de funcţionare: condiţii improprii de expunere, existenţa unui
personal necalificat, a unor registre de inventar, ghiduri şi etichete
explicative la obiectele expuse, scrise în limba maghiară.
Rezultatul controlului a fost elaborarea unui plan de reglementare a
activităţii muzeelor. În stabilirea măsurilor, a apelat la cunoştiinţele sale de
muzeologie, dobândite în scurta perioadă, în care a lucrat la Muzeul de Arte
173