ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

Aradului, mai transfera învăţământului, încă 120 jugăre cadastrale, din
terenurile expropriate de stat. Astfel că, în perioada 1923-1932, Clădirile
Aviaţiei, împreună cu terenul aferent, au servit, după o sumară reparaţie,
Şcolii Normale „Dimitrie Ţichindeal” care, sub conducerea lui Ştefan
Ciuceanu 14 , iar din 1929, a lui Terenţiu Olariu 15 , şi-a organizat aici munca
didactică, internat şi activitate gospodărească-anexă pentru elevi. În
perioada care a urmat, s-a constatat însă, cu amărăciune, că deşi s-au făcut
intervenţii pe lângă Ministerul Instrucţiunii Publice pentru a se obţine suma
necesară reparaţiilor, deşi s-a făcut apel şi la Revizoratul şcolar al judeţului,
la Prefectură şi Primărie nu s-au primit decât făgăduieli, regrete şi îndemnuri
la aşteptare. Singurele lucrări realizate în 1924, au fost cele de amenajare a
curţii interioare prin plantarea unor puieţi de arbori şi arbuşti ornamentali de
buxus, brad, liliac şi trandafir. Reparaţiile de strictă necesitate la
Pavilioanele din Gai, realizate de antreprenorul Ioan Mărian 16 , în valoare de
1,6 milioane lei, n-au fost terminate nici pentru începutul anului şcolar
1925-1926.
După mutarea din Gai a Şcolii Normale 17 , în 1932, situaţia
Pavilioanelor a rămas, din nou, incertă. O nouă intenţie de reparare a
construcţiilor de către primărie, a fost condiţionată, încă din 1931, de
angajamentul comandamentului militar arădean de a le întreţine şi păzi.
La 10 decembrie 1931, Aviaţia civilă, prin mr. Alexandru Sturdza a
preluat, în mod provizoriu, de la garnizoana militară arădeană, reprezentată
de mr. Petru Giurgiuţ, alături de o suprafaţă de 47 ha, edificiul vechii
aerogări (Pavilionul nr.4) şi hangarul metalic în scopul amenajării unui
aerodrom comercial. Aerogara, o clădire compusă din două nivele, avea la
14 Ştefan Ciuceanu (1875-1935), macedonean, născut la 4 octombrie 1875, în Craiova din
părinţi intelectuali, localitate unde termină studiile liceale. Licenţa la Facultatea de Litere,
secţia Istorie din Bucureşti. În 1922, a sosit la Arad, ca profesor la Liceul „Moise Nicoară”,
în anul următor fiind numit director al Şcolii Normael de Băieţi. A încetat din viaţă la 5
martie 1935, fiind înmormântat la cimitirul „Ungheni” din Craiova.
15 Terenţiu Olariu (1886-1941), născut la Nădlac, absolvent al Facultăţii de Filologie-
Filosofie din Budapesta, profesor de latină, fost director al Şcolii Normale (1929-1935). A
donat o suprafaţă de 2,5 ha, pentru constituirea Fundaţiei T. Olariu, în beneficiul elevilor
merituoşi ai şcolii.
16 Ioan Mărian, maestru zidar, antreprenor cu sediul de arhitectură, în Arad, pe strada
Kogălniceanu nr. 49. Conform brevetului, executa activităţi de zidărie şi celelalte lucrări,
pentru construirea completă a unei clădiri. Până la acea dată nu a realizat lucrări mari, în
afară de unele tavane de beton armat între etaje, în 1924, deoarece, nu au fost altele.
Garanţia pentru lucrări a fost de 2 milioane lei din averea sa. (A. N. Arad, fond P. M. A.
Acte administrative (1925-1930), dosar 38/1925, f. 7.).
17 Şcoala Normală a fost mutată din Gai, conform Ordinului Ministerului Instrucţiunii
Publice nr. 12650/1931, în clădirea de pe strada Corneliu Dragalina nr. 5-7.
158