ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

parter 6 camere, rezervate pentru birouri şi post TFF, iar la etaj, un
apartament cu patru camere destinat ca locuinţă a comandantului. Acestea
au fost predate primăriei pentru executarea unor lucrări specifice: nivelarea
şi balizarea terenului, repararea imobilelor conform destinaţiilor aprobate.
Prin această dată, se marchează de fapt, începutul aviaţiei civile la Arad 18 .
La 18 februarie 1933, Ioan Gruia, comandantul noului aeroport, s-a
prezentat pentru a lua în primire obiectivul din Gai, modernizat pe cheltuiala
Primăriei, fiind încheiat în acest sens şi un document sub forma unui
proces–verbal. La parterul aerogării, au fost amenajate: Biroul de vămuire,
Sala de aşteptare pentru călători şi Serviciul de radiogoniometrie. La etaj,
într-un apartament compus din două camere, bucătărie, cămară, baie, urma
să se instaleze familia comandantului. A fost refăcută instalaţia electrică şi
apeductul, apa fiind extrasă cu o pompă dublă, dintr-o fântână adâncă de 15
m şi urcată într-un bazin metalic din podul clădirii, de unde se folosea în
menaj şi pentru closetele englezeşti, destinate publicului. Din lipsă de bani,
nu au fost montate sobele, iar reparaţiile exterioare, au fost amânate pentru
anii următori. Pentru exploatare, au fost angajaţi, patru specialişti: Ioan
Gruia – comandant 19 , Stanislav Volovici – şef de hangar, Teodor Mocuţa –
mecanic, Ludovic Kiss – om de serviciu. Cu toate acestea, în perioada care a
urmat pe aeroport, nu s-a desfăşurat nici o activitate de trafic comercial.
Singura misiune primită, a fost aceea de a supraveghea survolul în această
zonă şi eventuala aterizare a balonului nedirijabil, Bocum II, pilotat de Hans
Rudolf Berliner, care intenţiona să facă în acest mod, o călătorie în sudestul
Europei 20 . În toamna anului 1934, având loc manevrele regale,
aeroportul din Gai, a servit ca bază aeriană pentru echipa numită Partidul
roşu, iar în vara anului următor, 1935, aici a fost instalat postul TFF şi SIF,
adus de pe aeroportul Băneasa. În felul acesta, prin angajarea a încă patru
specialişti: Nicolae Paraschiv – mecanic de avion, Ioan Cena – Rtg. terestru,
Remus Şincai – meteorolog, Gheorghe Roman – şofer, la 5 august, a fost
posibilă deschiderea liniei comerciale aeriene a societăţii SARTA, care
deservea oraşele Bucureşti, Craiova şi Timişoara.
În acelaşi timp, celelalte cinci edificii, au rămas în degradare,
discuţiile asupra viitorului lor continuând, dar fără rezultate. Astfel, în
octombrie 1933, Delegaţia Permanentă a Primăriei, a făcut oferta, ca aici să
fie înfiinţată o staţie meteorologică zonală şi dezvoltat viitorul aeroport civil
arădean. Referitor la această temă, în 3 noiembrie 1933, din iniţiativa
18 A. N. Arad, fond Aeroportul Arad, dosar 8/1939, f. 56.
19 Au mai fost comandanţi ai aeroportului din Gai: Vasile Stoica (1936), Iulian Sănătescu
(1936), căpitan de aviaţie S. Bărbulescu.
20 A. N. Arad, fond Prefectura Judeţului Arad, dosar 145/1933, f. 1.
159