ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

La două din aceste congrese, a condus lucrările pe secţiuni.
Prestigiul de care s-a bucurat a făcut să fie numit membru în Comitetul
permanent al Congreselor de ştiinţa artei şi estetică iar în 1940 membru
corespondent al Academiei germane din München.
De-a lungul vieţii a stabilit legături profesionale şi prietenii cu
importanţi istorici de artă din lume, din care îi menţionăm doar pe
Strzygowski, Ernest Dietz, Henri Focillon, Ch. Diehel, Fr. Benoit, J.
Shapley, L. Reau, E. Panofsky, J. Alazrd etc.
S-a bucurat de aprecierea şi de respectul tuturor.
Moştenirea lăsată de Petranu urmaşilor săi
Din această succintă prezentare a activităţii sale, constatăm că
Petranu a fost, în toate domeniile, în care s-a manifestat, un deschizător de
drum şi în acelaşi timp un ambasador al artei româneşti din Transilvania în
Europa.
Chiar dacă moartea prematură şi apariţia noilor generaţii de istorici
de artă l-au pus, cu vremea, într-un con de umbră, prestaţia sa ştiinţifică îşi
păstreză importanţa până azi.
Petranu rămâne specialistul de mare valoare pus în slujba neamului,
în primii ani de administraţie românească, când viaţa culturală se cerea
instituţionalizată şi organizată în forme noi, moderne.
Românismul său, ce poate să pară azi exagerat, trebuie înţeles în
contextul istoric dat. Să nu uităm că ultimii ani de viaţă, Coriolan Petranu i-
a petrecut cu Universitatea din Cluj în refugiu la Sibiu, în vreme ce în
capitala Transilvaniei funcţiona reînfiinţata Universitate maghiară. Or, din
această perspectivă, permanenta lui nevoie de a repara nedreptăţile artistice
făcute românilor ardeleni de-a lungul istoriei, devine justificată.
Moştenirea lăsată de Coriolan Petranu este tocmai această lecţie de
implicare a intelectualului român în problemele care privesc destinul
neamului său.
178