ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

mai bine ţintite, (b) creşterea vitezei de comunicare, ceea ce permite
continua actualizarea a informaţiei şi contracararea rapidă a
atacurilor oponenţilor, (c) dinamicul format multimedia al webului
oferă noi posibilităţi de atingere a grupurilor ţintă de votanţi şi chiar
a unor grupuri de votanţi noi şi nu în ultimul rând (d) fluxul
interactiv al comunicării oferă oportunităţi partidelor să trimită
mesaje individualizate votanţilor şi să măsoare opinia votanţilor prin
e-mail sau sondaje de opinie online Luat în ansamblu, costul mic şi
audienţa mare pe care o atinge această media, o recomandă ca şi
canal de comunicare pentru partidele mici în special;
‣ generare de resurse – acest aspect de referă la eforturile partidelor
de a strânge fonduri şi de a recruta noi membri;
‣ networking – aspect care se referă la eforturile partidelor a a-şi
dezvolta şi întări legăturile interne şi pe cele externe. Legăturile
interne au în vedere organizaţiile interne ale partidelor, politicieni
aleşi din partea partidului, organizaţia centrală. Legăturile externe le
includ pe cele dintre partide sau dintre partid şi alte organizaţii,
grupuri de interese, departamente guvernamentale sau media;
‣ promovarea participării – are în vedere eforturile partidelor de a
creşte implicarea cetăţenilor în procesul politic. Web-ul poate
contribui la acest fapt în mai multe moduri: (a) oferind mai multă
informaţie, mai rapid şi în format multimedia, (b) audienţa globală
permite partidului să transmită mesajul la un număr foarte mare de
persoane, (c) prin creşterea posibilităţilor de comunicare interactivă
se oferă noi oportunităţi de ajutarea a partidului, precum şi mai
multe şanse de a lua legătura şi de a discuta cu oamenii politici;
Schema de codare propusă de către cercetătorii R. Gibson şi Stephen
Ward este concepută să răspundă la două întrebări: partidele şi candidaţii
respectă funcţiile prezentate anterior pe web? Şi cât de bine, sau cât de
eficient îndeplinesc partidele şi candidaţii aceste funcţii? Din analiza celor
patru siteuri rezultă faptul că partidele politice parlamentare din România au
inclus ca mijloc de transmitere a informaţiilor internetul. PSD, PDL, PNL şi
PC şi-au realizat web-siteuri, acestea reprezentând interfaţa partidului în
relaţia cu electoratul utilizator de internet. Punctajul obţinut de fiecare în
parte relevă importanţa pe care aceste formaţiuni o acordă prezenţei pe
internet. Elementele analizate se regăsesc, într-o mai mare sau mai mică
măsură pe site-urile analizate. Intenţia este aceea de a folosi Internetul
pentru îmbunătăţirea comunicării politice, având în vedere faptul că, prin
intermediul Internetului utilizatorii pot interacţiona direct („one to one”) cu
actorii politici. Utilizându-l în mod constant şi la capacitate deplină,
381