ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

toate celelalte moralitaţuri cu vrednicie au urmat şi tuturor o bună pildă au
arătat.
Pentru mai bun încrezământ acest atestat a-i da n-am întârziat.
În Secusigi, 28 oct. 821
Constantin Teodorivici
Paroh în Secusigi.” 43
Dincolo de orice interpretare a acestor înscrisuri cu valoare
documentar-şcolară ele erau, în fond acte ce priveau viaţa şi conduita unui
viitor preparand, respectiv a unui preparand. După cum candidatul în cauză
ce primea un testat sau testimonium din partea comunităţii prin elita ei, la
Preparandie, cel în cauză, reprezenta onoarea şi demnitatea acelei
comunităţi aşa şi prin atestatul pe care i-l solicita şcoala la întoarcerea lui
din vacanţă, preparandul în cauză când pleca din şcoală trebuia să înţeleagă
şi să-şi asume noul său statut şcolar dat de faptul că el, în satul său
reprezintă Preparandia din Arad a cărei onoare şi demnitate trebuia să le
apere printr-o conduită morală ireproşabilă în raport cu biserica străbună şi
cu toţi consătenii săi. Tânărul preparand realiza astfel că el are două instanţe
morale în faţă cărora, prin conduita sa, trebuia să dea seama: prima instanţă
era comunitatea satului său (familia, biserica, elita locală) şi cea de-a doua
instanţă, Înalta Şcoală Naţională Preparandială din Arad.
Mediile sociale din care provenea populaţia şcolară a Preparandiei
din Arad în marea majoritate a ei era de sorginte ţărănească. Preparanzii
erau fii de plugari uneori în documentele mai sus invocate fiind denumiţi:
paori (de la germanul Bauer), sau jeleri sau economi. Un alt mediu social
economic era al micilor meseriaşi, comercianţi, negustori şi nu în ultimul
rând al intelectualităţii laice şi ecleziastice (părinţii, învăţători şi preoţi).
Existenţa în fondul documentar-Colecţia Ştefan Crişan din cadrul
Direcţiei Judeţene Arad a Arhivelor Naţionale a unui conspect al
preparanzilor înscrişi în cursul I şi al II-lea al anului şcolar 1849-1850 44 ne
facilitează, datorită structurii sale, reconfigurarea mediilor socioprofesionale
de provenienţă a preparanzilor precum şi vârsta avută la
înscrierea lor. Din acest punct de vedere putem observa că limita minimă de
vârsta avută a fost de 16 ani în timp ce vârsta maximă a fost de 24 de ani.
Dintr-un total de 34 elevi înscrişi situaţia era după cum urmează:
Vârsta 16 17 18 19 20 21 22 24
elevi ani ani ani ani ani ani ani ani
Nr elevi 1 8 9 10 2 1 2 1
43 Ibidem, f. 20.
44 Ibidem, dos. 12, f. 64.
53