Cuvânt Înainte - Academia Comerciala

6000
6000
4000
B
3000
A
2000
1
0 100 300 S00 700
*N. ................
1
N
.X,..................
►s
I
^
^
C
. ^ \ / /
«——-
» S N X
Fig. 2.13 Evoluţia încasarii marginale, a costului mediu unitar şi a costului marginal, in
raport cu vanzarile la preţ variabil
In fine, pentru a largi noţiunea de punct mort, incluzand în cheltuielile fixe şi
cheltuielile financiare (care nu sunt evidenţiate în rezultatul exploatarii), se
determina un punct mort global. Pe baza punctului mort global, care ia în
calcul şi costul îndatorarii, se poate face o prima apreciere asupra riscului
financiar (acesta fiind abordat în detaliu pe baza efectului de levier financiar).
Analiza pragului de rentabilitate ofera informatii de gestiune interesante din
punct de vedere al calculului economic, dar mai puţin pertinente sub aspectul
realitaţii economice, datorita urmatoarelor limite:
- presupune o cerere limitata, la preţ fix cat şi randamente constante;
- orizontui pe care Tl are în vedere este scurt şi nu determina modificari în
structura productiei. In realitate, separafia în cheltuieli variabile şi
cheltuieli fixe nu ramane constanta în timp şi nici pentru varia^ii mai mari
ale cifrei de afaceri. De aceea, metoda poate fi aplicata cu succes
numai la întreprinderile mici, la nivel de atelier, precum şi la
întreprinderile comerciale la care aceasta structura (separate) nu
suporta modificari sensibile.
Cu toate aceste limite, calculul pragului de rentabilitate poate fi utilizat de
conducerea întreprinderii din urmatoarele considerente:
- fumizeaza informatii cu privire la nivelul minim de activitate necesar
pentru a obtine profit;
i i
900 1100 1
300
1500
/
Productia