Cuvânt Înainte - Academia Comerciala

Capitolul 13 PLANUL DE
FINANTARE
în previziunea financiara a investipor se utilizeaza, in tarile cu economie
de piaţa, un plan de investiţu şi de finanţare multianual (pe termen lung).
Planul de finanţare este documentul previzional, întocmit pe o perioada de
mai multe exerciţii succesive (3 pana la 5 ani), şi reflecta diferitele fluxuri anuale
generate de nevoile şi resursele întreprinderii. Acest plan exprima echilibrul
global al întreprinderii şi evidenţiaza principalele intrari şi iesiri de fonduri, fara a
se preocupa de detaliile privind fluxurile de trezorerie.
In cadrul planului de finanţare se realizeaza echilibrul financiar între
mijloacele materiale şi umane pe de o parte şi mijloacele financiare pe de alta
parte. El reflecta, deci, incidenţele monetare ale deciziilor de investitii şi de
finanţare pe termen lung.
Planul de finanţare are doua dimensiuni:
1) Necesar de finanţat:
• lnvestifii strategice (achiziţii de imobilizari);
• Investiţii de exploatare (creşterea NFRE);
• Rambursarea datoriilor financiare (anterioare, viitoare);
• Dividende.
2) Resurse de capitaluri:
Nerambursabile:
• CAF (dupa plata dividendelor)
• Vanzari sau cesiuni de active
• Creşteri de capital
• Subvenţii pentru investitii
Rambursabile:
• Credite bancare
• Credite obligatare
• etc.
Motivaţia privind marimea investiţiilor se fundamenteaza pe criteriul
maximizarea VAN şi respectiv minimizarea costului capitalului.
Pe de o parte, decizia de investiţii urmareste maximizarea de valoare
actuala neta care determina creşterea valorii întreprinderii, iar pe de alta parte
decizia de finantare urmareşte structura financiara optima a întreprinderii, deci
cea care sa conduca ta minimizarea costului capitalului. Costul finan^arii şi
structura financiara optima nu vor avea un caracter constant, fiind influentate de
evolutia riscului pretins de "fumizorii" de fonduri (creditori şi actionari). Astfel, în
413