Cuvânt Înainte - Academia Comerciala

1.3. ANALIZA PE BAZA BILANfULUI FUNCTIONAL
Raspunzand altor criterii de judecata asupra situaţiei întreprinderii,
prezentarea funcţionala a bilanţului evidenţiaza aspectele financiare, structural
şi legaturile cu gestiunea previzionala, adaptandu-se mai bine cerinţelor
managerilor din întreprindere.
Analiza funcţionala implica, pe de o parte, o noua concepţie a întreprinderii,
iar pe de alta parte un nou conţinut pentru analiza financiara.
1.3.1. Intreprinderea în concepts funcţionala
Concepţia funcţionala defineste întreprinderea ca o entitate economica şi
financiara asigurand, în raport cu dezvoltarea sa, anumite funcţii, cum ar fi:
funcţia de producţie (fabricarea bunurilor şi serviciilor livrate pieţelor situate în
aval); funcţia de investire şi dezinvestire (achiziţionarea, crearea şi cesiunea
elementelor de activ imobilizat), precum şi funcţia de finanţare (stabilirea
resurselor financiare necesare dezvoltarii întreprinderii).
In centru! analizei funcţionale se situeaza ciclul de producţie sau de
exploatare cu cele patru faze: achiziţionarea şi stocajul materiei prime;
fabricarea; stocajul produselor finite şi comercializarea; încasarile din vanzari.
Structura ciclului de producţie-exploatare se prezinta în figura 1.10.
In faza de aprovizionare se constituie un stoc fizic de materii prime.
Fluxurile reale de materii prime pot angaţa, în contrapartida, fluxuri monetare
imediate (cazul platilor în numerar) sau decalaje (cazul cumpararilor pe credit).
Decalajul da nastere unui stoc financiar (datorii catre furnizorii de exploatare),
calificat drept o "rezerva de credit", iar durata sa de disponibilitate constituie o
sursa de finanţare, atata timp cat plata datoriilor nu este efectuata.
In faza de fabricate, stocurile reale de materii prime alimenteaza
stocurile de producţie în curs de fabricaţie, care se transforma în produse
finite. Dar, producţia antreneaza şi alte fluxuri reale de munca, furnituri,
energie, etc. evaluate în unitaţi monetare ce se adauga costului materiilor
prime. Aceste "costuri adaugate" genereaza fluxuri monetare de contrapartida
imediate, sau decalaje. Daca durata creditului furnizor depaseşte durata
stocajului materiilor prime, faza de fabricaţie poate fi parţial finanţata prin
credit furnizor.
Trebuie menţionat ca fluxu! de amortizare, care de asemenea face parte
din "costurile adaugate", fiind doar un consurn economic, nu provoaca nici o
iesire de fonduri, deci nici un f!ux monetar.
La sfatsitul procesului de producţie se constata un flux de produse finite,
al carui cuantum este reprezentat de ansamblul costurilor angaţate în
fabricate.
In urmatoarea faza şi anume comercializarea, întreprinderea trebuie sa
finanţeze stocajul produselor finite, angaţand şi cheltuieli de comercializare pana
la vanzarea acestora. Fluxurile de vanzari îşi au originea în stocurile de produse
finite destinate comercializarii. Daca vanzarea se face în numerar, fluxurile reale
57