Cuvânt Înainte - Academia Comerciala

parte, şi sursele de capitaluri circulante (proprii, atrase temporar, credite de
trezorerie si, eventual, cele de scont), pe de alta parte. Gestiunea financiara pe
termen scurt urmareste optimizarea gestiunii stocurilor, a creanţelor - clienţi, a
soldurilor de trezorerie, in vederea cresterii rentabilitaţii şi lichiditatii lor, in
condiţii de diminuare a riscului. Se urmareste, de asemenea, relaxarea
scadenţelor datoriilor de exploatare şi reducerea costului creditelor pe termen
scurt prin negocierea mai multor surse de credit: bancar, de scont, de
factoring.etc.
Analiza financiara constituie şi baza de fundamentare a bugetelor
întreprinderii. O gestiune financiara eficienta nu ar fi posibila fara o planificare
financiara coerenta şi un control de gestiune riguros.
Sistemul de bugete al întreprinderii se realizeaza într-o structure ierarhica,
pornind de la cele de orientare generala (Planul strategic pe 3-5 ani), continuand
cu cele anuale (specifice diferitelor a ctivitaţi economice ale întreprinderii) şi
încheind cu cele operational (bugetul trezoreriei). Bugetele anuale şi cele
operaţionale (rezultative) sunt transpuneri ale planurilor strategice, dar şi validari
ale realismului prevederilor acestora din urma.
A treia faza a ciclului presupune controlul proiectelor (de investiţii şi de
finanţare) şi al prevederilor bugetare a caror punere în aplicare a fost decisa de
întreprindere.
Aceasta faza cuprinde metodologii de identificare a abaterilor realizarilor
faţa de prevederile bugetare sau faţa de proiectele iniţiale şi de corectare a
acestor abateri. Masurile corective constau fie în ajustarea prevederilor
bugetare sau revizuirea proiectelor iniţiale, cand acestea sunt considerate
nerealiste, fie în impulsionarea activitaţii sau rectificarea traiectoriei reale a
proiectului şi apropierea lor de previziuni şi respectiv de proiectele iniţiale.
Controlul financiar de gestiune este un demers ce depaseste cadrul
problematic al gestiunii financiare a întreprinderii, constituind un domeniu
functional complementar acestora.
B) Funcfiunea financial a întreprinderii fi organizarea activitaţi
financiare. In practica, gestiunea financiara are menirea sa satisfaca cerinţele
funcţiunii financiare. Scopul funcţiunii financiare este de a apara şi consolida
patrimoniul şi autonomia financiara a întreprinderii. Cea mai eficienta cale de
atingere a acestui scop presupune o diviziune a muncii între diversele
compartimente ale activitaţii financiare asa meat o singura persoana sa nu
deţina controlul complet şi exclusiv asupra nici unei tranzactii.
Functiunea financiara are ca obiectiv punerea în aplicare a unui sistem
de metode şi tehnici de gestiune financiara care sa determine cresterea valorii
întreprinderii, respectiv cresterea valorii de piaţa a acţiunilor la întreprinderile
mari cotate la bursa, sau asigurarea independenţei financiare şi a rentabilitaţii în
cazul întreprinderilor mici şi mijlocii. Gradul de autonomie sau de independent
a întreprinderii fata de terţi, depinde de modul în care se asigura echilibrul
fluxurilor financiare. Starea de echilibru care permite întreprinderii sa asigure în
orice moment plata datoriilor sale, numita în în sens restrans lichiditate,
reprezinta scopul esenţial al funcţiunii financiare. Menţinerea lichiditaţii
întreprinderii depinde şi de rentabilitatea activitaţii acesteia, stiut fiind faptul ca
24