Cuvânt Înainte - Academia Comerciala

2) ROLUL GESTIUNII FINANCIARE
Finanţele private fac obiectul unei practici de întreprindere, deci implicit şi
explicit, obiectul unei acţiuni spre atingerea unui obiectiv fundamental:
maxim izarea valorii întreprinderii, respectiv cresterea averii proprietarilor sai
(maximizarea averii acţionarilor pentru societaţile pe actiuni şi maximizarea
cursului titlurilor pentru societaţile cotate de bursa). Rolul gestiunii financiare
este de a stapani totalitatea mijloacelor şi instrumentelor de atingere a acestui
obiectiv bine precizat. Maximizarea valorii şi a averii apare ca un element
integrator al finanţelor moderne. Insusirea de "modern" este atribuita sensului
privat al finanţelor, aceasta pentru ca cercetarile stiinţifice privind conţinutul
finanfelor private sunt relativ recente.
Maximizarea valorii presupune trei implicaţii majore care definesc mai clar şi
rolul gestiunii financiare:
- angaţarea patrimoniului în proiecte de investiţii care Tl valorifica la o
rentabilitate sperata superioara. Sub acest aspect, gestiunea
financiara trebuie sa asigure calitatea şi nivelul performanţelor ce
trebuie realizate de întreprindere în diferitele proiecte şi activitafi;
- maximizarea valorii implica protecţia şi conservarea sa. Astfel,
gestiunea financiara are rolul de a evita disiparea patrimoniului cu
ocazia unui faliment şi sa asigure men^inerea solvabilitaţii sau a
echilibrului financiar al întreprinderii;
- întreprinderea fiind expusa riscurilor multiple legate de instabilitatea
mediului sau financiar, gestiunii financiare Ti revine sarcina de a pune
în aplicare instrumentele de acoperire corespunzatoare pentru
asigurarea protecţiei adecvate contra acestor riscuri.
A) Maximizarea valorii întreprinderii. Gestiunea financiara urmareste în
primul rand, maximizarea valorii întreprinderii. Dar aceasta valoare nu poate fi
apreciata doar în raport cu patrimoniul net (activ total - datorii totale) sau
bogaţia prezenta acumulata de întreprindere (valoarea patrimoniala: Vp) ci, în
egala masura, trebuie analizata în raport cu proiectele şi activitaţile viitoare în
care patrimoniul este şi va fi angaţat (valoarea financiara: Vf). De aceea trebuie
avute în vedere rezultatele asteptate în viitor, ca urmare a valorificarii
patrimoniului acumulat. Drept urmare, valoarea este o valoare anticipate care
corespunde valorii actuale pe care o putem atasa veniturilor viitoare scontate,
asteptate a se realiza de catre întreprinderea respective Aceasta este raţiunea
pentru care valoarea este inseparabila de calitatea proiectelor în care
patrimoniul este angaţat.
Asadar, valoarea unei întreprinderi nu poate fi asimilata numai valorii
prezente a patrimoniului sau, ci trebuie apreciata şi în raport cu urmatoarele trei
aspecte (figura 5): a) valoarea întreprinderii este o valoare actuala, adica
echivalentul prezent al
rezultatelor viitoare asteptate. Aceasta valoare financiara (Vf) se determina
pe baza speranţelor de castig pe care le va aduce întreprinderea, cu
patrimoniul sau acumulat pana în prezent: