Cuvânt Înainte - Academia Comerciala

Capitolul7
CONJINUTUL GESTIUNII CICLULUI DE
EXPLOATARE
Gestiunea ciclului de exploatare este secţiunea cea mai importanta a
gestiunii financiare a întreprinderii, datorita ponderii semnificative pe care o deţin
activele şi pasivele circulante in totalul bilanţului întreprinderilor.
Obiectivul urmarit de gestiunea ciclului de exploatare Tl reprezinta
cresterea rentabilitStii activitaţii în condiţiile de diminuare a riscului economic
şi financiar. Armonizarea relaţiei rentabilitate-risc se realizeaza, în principal, în
cadrul echilibrului dintre necesarul de active circulante şi sursele mobilizate
pentru finanţarea lui.
Atingerea obiectivului de crestere a rentabilit3ţii activelor circulante
presupune realizarea ciclului de exploatare cu un nivel minim de active
circulante.
Volumul activelor circulante este influenţat de o serie de factori, mai
important fiind:
- nivelul aprovizionarii; producţiei şi desfacerii;
- cheltuielile de productfe şi viteza de rotaţie.
Cresterea volumului aprovizionarii, al producţiei şi desfacerii, precum şi
cheltuielilor de producţie, este însojita, în general, de o sporire a activelor
circulante. Gestionarea eficienta a resurselor reclama ca sporul producţiei (al
cifrei de afaceri) sa-l depaseasca pe eel al activelor circulante. Reducerea
cheltuililor are un dublu efect favorabil, determinancy atat cresterea rentabilitaţii
cat şi diminuarea volumului activelor circulante. In privinţa vitezei de rotaţie,
men^ionam ca accelerarea acesteia influenţeaza în sensul reducerii activelor
circulante, al cresterii gradului de lichiditate al acestora, degaţand fonduri ce pot
fi plasate rentabil, lichidabil şi sigur în alte activitafi. Incetinirea vitezei de rotaţie
atrage dupa sine o crestere a activelor circulante, o imobilizare (blocare) de
fonduri, reducand eficienfa utilizarii capitalurilor.
Rentabilitatea pasivelor circulante presupune reducerea costurilor de
procurare al capitalurilor necesare, cresterea preponderenţei surselor atrase,
adica a decalajelor de plati favorabile ce rezulta din datoriile catre furnizori,
salariaţi, buget, etc.
Pentru a raspunde nevoii de diminuare a riscului, gestiunea activelor
circulante urmareste eliminarea rupturii de stoc, a lipsei de lichiditaţi, a
întreruperilor accidental în aprovizionare, func^ionare, livrare, etc. Aceasta
situatie reclama constituirea unui stoc de siguranţa, care însa determina o
creştere a costurilor de exploatare şi implicit o diminuare a rentabilitaţii.
C-da 45 coala 20
305