Nr. 3 (32) anul IX / iulie-septembrie 2011 - ROMDIDAC

LUCIAN GRUIA
Petre Ţuţea în conştiinţa contemporanilor săi
(Crestomaţie realizată de Gabriel Stănescu)
R
Ex Ponto nr. 3, 2011
egretatul Gabriel Stănescu a iniţiat în cadrul editurii „Criterion publishing” o
colecţie valoroasă de carte, dedicată marilor personalităţi ale culturii noastre,
aşa cum au fost acestea receptate de contemporanii lor. Au văzut lumina
tiparului, în această colecţie, asemenea lucrări dedicate lui: Mircea Eliade,
Emil Cioran, Nae Ionescu şi Petre Ţuţea (ultima chiar înainte de moartea
iniţiatorului şi multiplicată doar în zece exemplare pentru lansarea la Târgul
de carte Gaudeamus, în luna noiembrie 2010).
Petre Ţuţea în conştiinţa contemporanilor săi cuprinde peste cincizeci
de comentarii semnificative ale celor care l-au cunoscut şi apreciat. A fost
o muncă extraordinar de dificilă pentru selectarea textelor relevante pentru
personalitatea copleşitoare a gânditorului. Încercăm să conturăm, din aceste
comentarii (regretând că nu le putem aminti pe toate), chipul viu al celui
care a fost Petre Ţuţea, după ce selectăm câteva date bio-bibliografice din
prezentarea făcută de nepotul gânditorului, ing. Viorel Ţuţea.
„Petre Ţuţea s-a născut la 6 octombrie 1902 în comuna Boteni, judeţul
Muscel, tatăl preot, mama analfabetă. După absolvirea Şcolii primare din
Boteni, rămas orfan de tată, Petre Ţuţea pleacă, fără nici un ajutor material,
să înveţe carte. În perioada 1913-1917, întreţinându-se din meditaţii, urmează
cursurile Liceului «Dinicu Golescu» din Câmpulung Muscel, apoi pleacă la
Cluj, unde, întreţinut de Regimentul de Cavalerie al oraşului, ca şi copil de
trupă, absolvă, Liceul «Gheorghe Bariţiu» în anul 1921. Urmează cursurile
Universităţii din Cluj, obţinând licenţa şi doctoratul în drept 1925). În timpul
studenţiei, la Cluj, a fost redactor la publicaţia Patria, iar după facultate a
colaborat la Chemarea. La sfârşitul anilor ‘30 a venit la Bucureşti, unde a
colaborat la periodicele: Cuvântul, Stânga, Vremea şi altele, cu articole de
filozofie, drept şi economie. După studii de economie şi economie politică,
în ţară şi străinătate, lucrează în Ministerul Economiei Naţionale, promovând
până la funcţia de director al Direcţiei de Studii, unde elaborează şi girează
lucrări pentru Economia Civilă şi apoi pentru Economia de Razboi. În timpul
războiului nu-i este aprobată cererea de încorporare şi trimitere pe front, fiind
mobilizat pe loc, în slujba ministerului. După război, refuzând exilul şi orice
colaborare cu regimul comunist: „este demis, marginalizat, ostracizat, arestat
(în 1947), anchetat în beciurile securităţii şi Ministerului de Interne, judecat
106