INTRODUCERE ÃN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie

More documents

Recommendations

Info

sentimentului cosmic în calitate de fenomene spirituale dătătoare de autenticitate pentru fiinţarea umană. Cunoaşterea şi trăirea elevată (ştiinţifică, morală, artistică, religioasă şi, mai ales, filosofică) pot contribui la conştientizarea fiinţei umane asupra statutului său de entitate aflată în zona de contact a realităţii spaţio-temporale uzuale cu realitatea profundă. Omul poate să se ridice sau să nu se ridice la înălţimea acestor adevăruri, la conştientizarea existenţei realităţii profunde; oricum, însă, lumea mentală prin care accede la ele va fi recunoscută ca formă a existenţei sale. Această concepere a menirii fiinţei umane (mai exact spus: a fiinţării umane) trimite la ideea “ec-sistenţei”, a locului omului în contextul “scoaterii din ascundere” a adevărului, prezentă în Scrisoare asupra umanismului: “Din punct de vedere al conţinutului, ec-sistenţa înseamnă situare în afară (Hinaus-stehen) întru adevărul Fiinţei…Ec-sistenţa indică determinarea a ceea ce reprezintă omul în destinul adevărului” 98 . Foarte semnificativ, ambii gânditori rezervă un loc de primă importanţă poeziei şi artei în construcţia unei concepţii despre existenţă. Heidegger susţinea, pe baza operei poetice a lui Hölderlin, că poezia creează paradigmele ce deschid noi orizonturi asupra lumii; ea numeşte “zeii şi esenţa lucrurilor” şi, prin această numire, se dezvăluie lumea pentru om. Poezia asigură accesul la Fiinţă, este o modalitate a manifestării adevărului Fiinţei; ea se ascunde în gândire şi doar numeşte ceea ce gândirea trebuie să exprime 99 . Iar M. Drăgănescu, în aforismele sale, se referă la nuanţele poetice ale conceptelor filosofiei structuralfenomenologice (de exemplu, conceptul de informaţie capătă, poetic, un caracter sacru sau un aspect divin), reflectând poezia existenţei profunde. Ca punte hermeneutică între ştiinţă şi poezie este propusă filosofia existenţei şi informaţiei profunde (informateria este, poetic, sufletul lumii, iar ortosensurile – sufletul informateriei) 100 . 114
2.3.2. Ortofizica şi metafizica lui A.N. Whitehead Considerată a fi cea mai influentă metafizică a secolului XX, atât în rândul filosofiei academice, cât şi în cel al oamenilor de ştiinţă 101 , elaborarea lui Whitehead din lucrările ulterioare scrierilor de filosofie a naturii (Principles of Natural Knowledge – 1919, The Concept of Nature – 1920), respectiv Science and the Modern World (1925) şi, mai ales, Process and Reality (1929), readuce în prim-plan problema metafizicii pe linia construcţiei ontologice. Ea se ocupă de “primele principii” (idee în descendenţă presocratică şi aristotelică), de problemele şi temele centrale ale filosofiei, urmărind în final conceperea “faptelor absolute”, explicarea sensului existenţei. Programul filosofic al lui Whitehead a fost astfel formulat: “Filosofia speculativă reprezintă încercarea de a concepe un sistem coerent, logic, necesar, de idei generale în termenii cărora poate fi interpretat orice element al experienţei noastre. Prin această noţiune de “interpretare” înţeleg că orice lucru despre care noi suntem conştienţi, care este plăcut, perceput, gândit sau dorit trebuie să aibă caracterul unei instanţe particulare a unei scheme generale. Astfel, schema filosofică trebuie să fie coerentă, logică şi, în raport cu interpretarea ei, aplicabilă şi adecvată. Aici “aplicabil” înseamnă că anumite elemente (items) ale experienţei sunt astfel interpretabile şi “adecvată” înseamnă că nu există elemente incapabile de o asemenea interpretare” 102 . Schema categorială pe care filosoful britanic o preconizează (în fond, o teorie axiomatică) este obţinută prin metoda “raţionalizării imaginative”, care presupune, la rândul ei, metoda “experimentului mintal” din ştiinţă. Fără a-şi propune realizarea unei scheme categoriale de anvergura celei a lui Whitehead (categoria fundamentului, categoriile existenţei, categoriile explicaţiei şi obligaţiile categoriale), M. Drăgănescu a creat un cadru conceptual adecvat expunerii filosofiei structural-fenomenologice (103 noţiuni în Glosarul volumului Informaţia materiei), care face obiectul capitolului următor. El este susceptibil de îmbunătăţiri (a suferit deja în timp, pe parcursul apariţiei lucrărilor fundamentale şi de explicitare a concepţiei proprii, transformări însemnate) 103 . Se poate aprecia că, în stadiul său actual, vocabularul filosofic ortofizic permite o “sistematizare” de natură a-l face întrucâtva comparabil cu o schemă a categoriilor şi a deducţiei categoriale de genul celei propuse de Whitehead. În filosofia “inelului existenţei”, categoria fundamentală (sau a fundamentului) ar putea fi considerată cea de informaţie profundă (informaţie fenomenologică), eventual 115
Page 1 and 2:
INTRODUCERE ÎN FILOSOFIA STRUCTURA
Page 3 and 4:
unei jumătăţi de secol va trebui
Page 5 and 6:
distincte lui Aristotel şi Kant (I
Page 7 and 8:
domniei-sale pentru filosofie se or
Page 9 and 10:
filosofice în câmpul disciplinelo
Page 11 and 12:
nu o dată, amprenta asupra modalit
Page 13 and 14:
plus, accentuarea “oarecum” est
Page 15 and 16:
aprecierea unei concepţii, mai ale
Page 17 and 18:
Incontestabil, intervenţia lui Noi
Page 19 and 20:
echivoc, este denunţată motivaţi
Page 21 and 22:
domeniu de investigaţie. Filosofia
Page 23 and 24:
Note şi referinţe bibliografice 1
Page 25 and 26:
Ştefan, Triste sincronizări, în
Page 27 and 28:
- acesta ar putea fi suficient de b
Page 29 and 30:
analogie de concepte, ci o corespon
Page 31 and 32:
1.2.Kant şi problema “lucrului
Page 33 and 34:
timpul nu sunt form obiective ale e
Page 35 and 36:
Astfel, unitatea fizicii este o uni
Page 37 and 38:
Materia, e răspunsul…Substanţa
Page 39 and 40:
cunoaşterii constituenţilor ultim
Page 41 and 42:
unui nou domeniu al ştiinţei cum
Page 43 and 44:
viziunea structural-fenomenologică
Page 45 and 46:
deterministe)? În orice caz, omul
Page 47 and 48:
1.5. L. Blaga şi “diferenţialel
Page 49 and 50:
Autoarea acestor consideraţii, A.
Page 51 and 52:
neomogene, corespunzător diferitel
Page 53 and 54:
transcendentală a apercepţiei est
Page 55 and 56:
42. Ibidem, p. 203, 206 43. V. Cont
Page 57 and 58:
CAP. 2 ORTOFIZICA ŞI ONTOLOGIA GEN
Page 59 and 60:
Inevitabil, se ridică aici mai mul
Page 61 and 62:
materiei, informaţia este imanent
Page 63 and 64: - “conştiinţa-de-sine” + afii
Page 65 and 66: suficientă o afirmare a existenţe
Page 67 and 68: semnificaţie are conceptul de “m
Page 69 and 70: 2.2. Modelul ILM şi “cele 3 univ
Page 71 and 72: întoarce asupra ei însăşi. Bucl
Page 73 and 74: 2.2.1. Universul fizic Marile revol
Page 75 and 76: spini şi toţi nucleonii într-un
Page 77 and 78: - ortosensuri de transmitere a info
Page 79 and 80: asamblarea totalităţii cunoştin
Page 81 and 82: infinite) a lumatiei, cu care acest
Page 83 and 84: 2.2.2. Universul biologic Investiga
Page 85 and 86: exteriorul unei celule, unui organi
Page 87 and 88: viaţă?, de la ce nivel încolo? e
Page 89 and 90: Se discută posibilitatea existenţ
Page 91 and 92: prin cuprinderea întregului materi
Page 93 and 94: 2.2.3. Universul informaţional Uni
Page 95 and 96: caracter macroscopic...Faptul că m
Page 97 and 98: B) O abordare multidisciplinară fo
Page 99 and 100: nostru de gândire într-un anumit
Page 101 and 102: formalism matematic pe care ea îl
Page 103 and 104: 2.3. Ortofizica şi ontologia conte
Page 105 and 106: structurale”, fundamentale pentru
Page 107 and 108: structurală”, “principiu struc
Page 109 and 110: “încremenite”, într-un consen
Page 111 and 112: 2.3.1. Ortofizica şi “ontologia
Page 113: înţeles în sensul uzual, pe care
Page 117 and 118: interacţiunilor dintre materie şi
Page 119 and 120: 2.3.3. Ortofizica şi “devenirea
Page 121 and 122: întru te afli, totuşi, într-o fo
Page 123 and 124: 2.4. Spre o critică a raţiunii st
Page 125 and 126: cadrului metafizic. S-ar putea afir
Page 127 and 128: poată fi uşor “compatibilizată
Page 129 and 130: 16. Ibidem. Prin ideea de minus inf
Page 131 and 132: face filosofia structural-fenomenol
Page 133 and 134: 75. Ibidem, p. 43-44 76. M. Drăgă
Page 135 and 136: metodă de construcţie a ontologie
Page 137 and 138: CAP. 3 LIMBAJUL FILOSOFIC STRUCTURA
Page 139 and 140: chiar literatură prin prisma abord
Page 141 and 142: ce se desprinde din studierea istor
Page 143 and 144: cele mai celebre apărute în ultim
Page 145 and 146: fiinţării sale se nasc, treptat,
Page 147 and 148: existenţei, criteriul utilităţii
Page 149 and 150: “fenomenologică”. În ştiinţ
Page 151 and 152: explicativ al naturii materiei vii
Page 153 and 154: manifestă ca stare a omului conşt
Page 155 and 156: neverbală în creier a semanticii,
Page 157 and 158: 3.2. Principiile ştiinţei structu
Page 159 and 160: - “orice lucru provine din alte l
Page 161 and 162: informaţia fenomenologică a unor
Page 163 and 164: lumea fenomenologică. El este abso
Page 165 and 166:
părţi. Calitatea relaţiilor dint
Page 167 and 168:
acestora. Or, în cazul sistemelor
Page 169 and 170:
specificului omului în lume, a pos
Page 171 and 172:
a existenţei şi acţionează în
Page 173 and 174:
Nici ideile despre sentimentul cosm
Page 175 and 176:
11. Spiritul filosofic, nerecurgân
Page 177 and 178:
2) Modalităţile de câştig şi d
Page 179 and 180:
discretului molecular şi atomic (s
Page 181 and 182:
“Sentimentul cosmic tinde să fie
Page 183 and 184:
construcţiei filosofice ortofizice
Page 185 and 186:
societăţii, culturii şi civiliza
Page 187 and 188:
de seducătoare ar fi o asemenea id
Page 189 and 190:
BIBLIOGRAFIE Aristotel, Organon I (
Page 191 and 192:
Dobre, A., Orizonturi ale reflecţi
Page 193 and 194:
Heisenberg, W., Principiile fizice
Page 195 and 196:
Novacu, V., Dialectica dezvoltării
Page 197 and 198:
CUPRINS Introducere................
Page 199 and 200:
SUMMARY Several decades ago, inform
Page 201 and 202:
knowledge. Thus, two important prin
Page 203:
3. The structural-phenomenological
show all

INTRODUCERE ÃN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

INTRODUCERE ÃN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie