INTRODUCERE ÎN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie

plus, accentuarea “oarecum” este riscantă – expresia “oarecum metapozitivist” poate avea şi
nuanţa-revers “oarecum pozitivist”.
Apoi, în contextul interviului amintit, termenul de “metafizică” a rămas neexplicitat.
M. Drăgănescu a încercat înlăturarea echivocului, spunând: “Dacă prin metafizic se înţelege
filosofic, atunci totul este în ordine” 15 . Niciunul dintre participanţi nu a mai stăruit, pro sau
contra. Nu credem a mai fi necesar să insistăm asupra importanţei capitale a acestui concept
pentru orice sistem sau creaţie filosofică. Modelul ontologic ortofizic s-a prezentat de la
început ca o ipoteză filosofică, dar, prin articulaţiile conceptelor fundamentale,
raţionamentele ample şi detaliate, referirile permanente la realitatea obiectivă şi datele ştiinţei
ş.a., el devenise deja un reper important al comunităţii filosofice şi culturale româneşti.
Asumpţiile autorului său, pline de firească modestie (“o ipoteză”, “o schiţă de ontologie”) ar
fi trebuit dezvoltate mai amplu de participanţii la interviu, cu atât mai mult cu cât ele denotau
(în pofida rezervelor autorului – “Ceea ce am făcut eu nu este imposibil dar nici nu pot afirma
că reprezintă o certitudine”) lucrări filosofice substanţiale.
“Un deziderat deosebit de important al filosofiei materialiste, al ontologiei, este acela
de a ţine pasul în permanenţă cu datele ştiinţelor particulare şi în acelaşi timp să fie capabilă
să ofere permanent acestora o metodologie generală. Părerea mea este că modelul ontologic
denumit inelul lumii materiale elaborat de profesorul Mihai Drăgănescu corespunde acestor
deziderate într-o concepţie unitară şi că acele nedumeriri ale ştiinţei legate de explicarea
proceselor din domeniul cuanticului referitoare la originea viului, a trecerii de la neviu la viu,
de la viu la viul cu conştiinţă, explicarea ontologică a fundamentelor matematice ale
paradoxurilor teoriei mulţimilor – toate aceste nedumeriri ale ştiinţei îşi găsesc o rezolvare
prin acest model ontologic şi în acelaşi timp ştiinţele particulare pot să pornească de la nişte
date, de la nişte deschideri pe care acest model ontologic le oferă…Vă mărturisesc că atunci
când am început lectura cărţii Profunzimile lumii materiale m-am întrebat în ce tip de
filosofie pot s-o încadrez. Dar, studiind Ortofizica am ajuns la concluzia că este o filosofie
materialistă bazată strict pe datele oferite de ştiinţele particulare (subl.ns.). Modul în care
a fost tratată informaţia şi tipurile ei: sintetică, structurală şi fenomenologică este elocvent în
acest sens” 16 .
Insistând asupra materialismului concepţiei filosofice drăgănesciene, autoarea
intervenţiei scapă din vedere exact punctul anterior semnalat, anti-pozitivismul. O concepţie
bazată strict pe datele ştiinţelor particulare nu are valoare filosofică autentică, iar ortofizica
13