INTRODUCERE ÎN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie

41. Ibidem, p. 110
42. Ibidem, p. 112
43. Ibidem
44. Ibidem, p. 113-117
45. Vezi idem, Eseuri, p. 35
46. Idem, Informaţia materiei, p. 115
47. Ibidem, p. 117
48. Idem, Inelul lumii materiale, p. 127
49. Idem, Eseuri, p. 98
50. Vezi Informaţia materiei, p. 119
51. Ibidem, p. 119-120
52. Vezi M. Drăgănescu, Ştiinţă şi civilizaţie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,
1984, p. 57
53. Ibidem, p. 6. Vezi şi Tensiunea filosofică şi sentimentul cosmic, discurs de recepţie la
Academia Română rostit la 6 septembrie 1990 în şedinţă publică, Editura Academiei Române,
Bucureşti, 1991
54. Ştiinţă şi civilizaţie, p. 6
55. Ibidem, p.8
56. Ibidem, p. 84
57. Vezi M. Drăgănescu, Sistem şi civilizaţie, Editura Politică, Bucureşti, 1976, p. 471
58. Idem, Ştiinţă şi civilizaţie, p. 85
59. Idem, Sistem şi civilizaţie, p. 451. În lucrarea Inelul lumii materiale, p 127-129,
problema este pusă astfel: “…ne putem întreba ce anume poate face ca un anumit complex din
anumite molecule să devină un organism viu? Cărui fenomen se datoreşte trecerea de la neviu
la viu? Numai datorită unei anumite complexităţi? Explicaţia este prea generală…Deci nu la
complexitate ca explicaţie a viului ne referim când punem sub semnul întrebării interpretarea
naturii acestuia, ci dacă în complexitate sunt luate în considerare toate ingredientele fizice
necesare, principial necesare. Or, se pare că recurgând numai la ingredientele materiale
cunoscute nu vom obţine explicarea de detaliu a viului. Fără îndoială că viul presupune o
organizare de tip automat, viul este în cea mai mare parte maşină-automat (similar, omul şi
societate – n.ns.). Dar unitatea sa, integralitatea sa care să treacă peste constituenţii
moleculari şi atomici…nu poate să apară fără un proces nou, care să asigure depăşirea
178