INTRODUCERE ÎN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie

cel mai bogat, având 103 noţiuni explicitate (cele de mai sus, mai puţin aceea de semnificaţie,
iar în plus următoarele): “a exista”, arhem social, arhemic, arheu, arhitectură
organizaţională, autogestalt, automat, automat sintactic, automat semantic, conştiinţă
inconştientă, eu, euristică structurală, euristică fenomenologică, fenomenal, funcţiune,
funcţiune informală, ILM, inconştient, informal, infraconştient, materie, materie
profundă, minte, organism, organizare, ortoenergie, ortofizic, ortomaterie,
ortosubstanţă, preconştient, semnal, semnal fenomenologic, semnal structural, sens
fenomenologic, sensic, sensitate, sistem, structural, spirit, subconştient, substanţă, suflet,
ştiinţă structurală, ştiinţă structural-fenomenologică 18 . Sporirea cantitativă a noţiunilor
introduse şi utilizate de către M. Drăgănescu în construcţia filosofiei şi ontologiei structuralfenomenologice,
împreună cu treptata lor rafinare calitativă, reflectă creşterea amplitudinii
interogaţiilor şi teoretizărilor, din momentul trasării liniamentelor fundamentale până în
prezent. Nu este exclusă o nouă amplificare şi rafinare a registrului conceptual conţinut în
această construcţie filosofică, corespunzător unei viitoare teorii structural-fenomenologice a
spiritului (anunţată programatic de autor în volumul Eseuri).
Întreaga filosofie structural-fenomenologică dezvoltată în scrierile lui M. Drăgănescu
se bazează pe conceptul de informaţie.”…Informaţia sub formă fenomenologică (v) este
prezentă începând din materia profundă, în informaterie. Ortosensurile (v) din informaterie
sunt informaţii fenomenologice şi ele stau la baza generării de universuri. Informaţia
structurală, singura care a fost studiată de ştiinţă până în prezent, este secundară în lumea
materială, în raport cu informaţia fenomenologică. Informaţia sub forma cea mai generală
este formal-fenomenologică, partea formală conţinând structurile sintactice şi structurile
semnificaţiei (de context şi de referinţă), iar partea fenomenologică conţinând sensurile (sau
ortosensurile) corespunzătoare. Sub această formă se prezintă informaţia mental-psihologică
a conştiinţei umane. Informaţia formal-fenomenologică care stă la baza universului fizic (v)
este compusă din structuri sintactice şi ortosensuri, fără componenta semantică a
semnificaţiei. Ea conţine însă componentele semantice fenomenologice ale ortosensurilor.
Informaţia se poate prezenta şi numai sub formă structural-sintactică (informaţia sintactică
de care se ocupă teoria transmisiei informaţiei, informaţia genetică etc.)” (subl. ns.) 19 .
Introducerea unei conotaţii axiologice în conţinutul noţiunii de informaţia (informaţia
structurală apărând ca secundară faţă de informaţia fenomenologică) se face pe fondul
extensiunii clasei de referinţă a noţiunii respective, din zona numită “structurală” în cea
148