INTRODUCERE ÃN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie
INTRODUCERE ÃN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie
INTRODUCERE ÃN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
transcen<strong>de</strong>ntală a apercepţiei este aceea prin care tot diversul dat într-o intuiţie e unit într-un<br />
concept <strong>de</strong>spre obiect” (ibi<strong>de</strong>m, p. 125-126, 132). Spaţiul şi timpul se găsesc fie în realitatea<br />
empirică, fie în i<strong>de</strong>alitatea transcen<strong>de</strong>ntală; ele sunt fie “lucruri în sine” (obiective, dar<br />
inconceptibile), fie intuiţii a priori (subiective, dar conceptibile).<br />
15. Vezi M. Drăgănescu, op.cit., p. 24<br />
16. Vezi B. d’Espagnat, À la recherche du réel. Le regard d’un physicien, Gauthiers-<br />
Villars, Bordas, Paris, 1979; şi Le réel voilé. Analyse <strong>de</strong>s concepts quantiques, Fayard,<br />
1994<br />
17. În lucrarea Perspectivă filosofică şi raţiune ştiinţifică. Presupoziţii filosofice în ştiinţa<br />
exactă, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985, p. 326-330, M. Flonta<br />
accentuează doar primul sens al conceptului <strong>de</strong> real voalat, nu şi pe cel <strong>de</strong>-al doilea, care<br />
trece în planul secund. Cum s-ar mai putea susţine atunci <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nţa fizicianului francez din<br />
vigurosul trunchi al realismului ştiinţific al lui Planck?<br />
18. Vezi I. Niiniluoto, Realismul viu sau mort?, în “Revista <strong>de</strong> filosofie”, nr. 1/1990, p. 75-<br />
76<br />
19. Vezi, în acest sens, I. Pârvu, Introducere în epistemologie, Editura Ştiinţifică şi<br />
Enciclopedică, Bucureşti, 1984, p. 25-52<br />
20. Vezi C.F. von Weizsäcker, Unitatea fizicii, în Istoria ştiinţei şi reconstrucţia ei<br />
conceptuală, antologie <strong>de</strong> texte (coord. I. Pârvu), Editura Ştiinţifică şi Emciclopedică,<br />
Bucureşti, 1981, p. 47<br />
21. Ibi<strong>de</strong>m, p. 49, 53, 56, 57. Vezi, alături <strong>de</strong> studiul lui Niiniluoto şi celelalte, grupate în<br />
secţiunea Epistemologie şi filosofia ştiinţei, în “Revista <strong>de</strong> filosofie”, nr. 1/1990<br />
22. Vezi M. Drăgănescu, Informaţia materiei, p. 185, 174<br />
23. Vezi M. Eminescu, Ms. 2291 şi Ms. 2257, în Opere, vol. VII, Proza literară, Editura<br />
Aca<strong>de</strong>miei RSR, Bucureşti, 1977, p. 224, 71<br />
24. Ibi<strong>de</strong>m, ms. 2257, în Fragmentarium, p. 70<br />
25. Vezi R. Câmpeanu, Incursiune într-un univers posibil, Editura Dacia, Cluj-Napoca,<br />
1982<br />
26. Vezi A. Salam, Ştiinţa, bun al întregii omeniri, Editura Politică, Bucureşti, 1985, p. 146,<br />
205-206, 207-208, 213-216, 219-223. Feinberg utilizează termenii <strong>de</strong> materie ordinară şi<br />
materie extraordinară.<br />
27. Vezi M. Flonta, op.cit., p. 336-338<br />
53
Change language