INTRODUCERE ÃN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie

More documents

Recommendations

Info

28. Vezi M. Drăgănescu, Informaţia materiei, p. 177 29. Ibidem, p. 179 30. Ibidem, p. 181 31. Ibidem, p. 177 32. Ibidem, p. 190. Numeroase exemple stau la îndemână: “Ah, cum nu suntem pe atunci când / Nici fiinţă nu era, nici nefiinţă…/ Dar vai! Un sâmbure în acel caos / Mişcându-se rebel, a nimicit / Eterna pace…/ Unde e starea ceea unde zeii / Nu existau, nici oameni, nici pământ /…/? (Drama Decebal); “Pe când nu era moarte, nimic nemuritor, / Nici sâmburul luminii de viaţă dătător, / Nu era azi, nici mâine, nici ieri, nici totdeauna, / Căci unul era toate şi totul era una. / Pe-atunci erai Tu singur, încât mă-ntreb în sine-mi: / Au cine-i zeul cărui plecăm a noastre inemi?” (Rugăciunea unui dac); “La-nceput, pe când fiinţă nu era, nici nefiinţă / Pe când totul era lipsă de viaţă şi voinţă,…/ Umbra celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface, / Şi în sine împăcată stăpânea eterna pace!… / Dar deodat-un punct se mişcă…cel dintâi şi singur. Îată-l / Cum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl… / Punctu-acela de mişcare, mult mai slab ca boaba spumii, / E stăpânul fără margini peste marginile lumii…” (Scrisoarea I). 33. Ibidem 34. Ibidem, p. 189 35. Ibidem, p. 181 36. Ibidem, p. 201 37. Vezi V. Conta, Scrieri filosofice alese, Editura Minerva, Bucureşti, 1975, p. 237. Sugestivă este afirmaţia lui Conta în sensul că materialismul îşi imaginează forţa aproximativ în acelaşi fel cum idealistul îşi închipuie a fi substanţa spirituală. 38. M. Drăgănescu, op.cit., p. 205 39. V. Conta, Opere filosofice, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1967, p. 97 40. Ibidem, p. 249. Conta face un “inventar” al situaţiei materialismului în Europa, cu deosebire în Germania (este vorba de “unda materialismului modern”, cum o numeşte el). Dar, conform teoriei ondulaţiunii universale, după momentul culminant, unda va intra necesar într-o mişcare regresivă, deci, în acest caz, ulterior culminaţiei materialismului vom avea de-a face cu resurecţia unei “unde de idealism”. 41. Vezi M. Drăgănescu, op.cit., p. 204 54
42. Ibidem, p. 203, 206 43. V. Conta, op.cit., p. 525 (Bazele metafizicii) 44. M. Drăgănescu, op.cit., p. 208. Despre relaţia om-automat, Conta scrie: “Automaţi, da, suntem şi noi, oamenii, dar nu în înţelesul lui Descartes, ci în înţelesul ce rezultă din teoria apărată de mine aici; că, adică, toate mişcările din noi sunt tot aşa de necesare ca acelea ale unei maşini (subl. ns.); dar cu această diferenţă că noi avem conştiinţă de o parte din mişcările noastre, pe când maşina sau automatul propriu-zis nu are conştiinţă de nimic” (op.cit., p. 178). 45. Vezi M. Drăgănescu, op.cit., p. 208 46. Ibidem, p. 209 47. Vezi L. de Broglie, Certitudinile şi incertitudinile ştiinţei, Editura Politică, Bucureşti, 1980, în special p. 24, 26 48. M. Drăgănescu, op.cit., p. 209 49. Ibidem, p. 211 50. Pentru situarea lui Lucian Blaga printre filosofii ştiinţei aflaţi pe linia curentului istoricocritic şi a analiştilor determinaţiilor culturale ale cunoaşterii pozitive/ştiinţei exacte, vezi, de exemplu, M. Flonta, Istoria ştiinţei şi analiza culturală a cunoaşterii pozitive, în volumul colectiv Lucian Blaga – cunoaştere şi creaţie, culegere de studii, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1987, p. 181-197; idem, În ce sens are cunoaşterea ştiinţifică o istorie? Răspunsul lui Lucian Blaga, în volumul colectiv Cunoaştere şi acţiune. Profiluri de gânditori români, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1986, p. 260-274; A. Botez, O teorie originală despre spaţio-temporalitate, câmp stilistic şi creaţie ştiinţifică, în Lucian Blaga – cunoaştere şi creaţie, p. 198-225; A. Marga, Filosofia ştiinţei la Lucian Blaga, în ibidem, p. 292-305 51. Vezi M. Flonta, În ce sens are cunoaşterea ştiinţifică o istorie? Răspunsul lui Lucian Blaga, în vol.cit., p. 262 52. Idem, Istoria ştiinţei şi analiza culturală a cunoaşterii pozitive, în vol.cit., p. 187 53. Vezi A. Botez, O teorie originală despre spaţio-temporalitate, câmp stilistic şi creaţie ştiinţifică, în vol.cit., p. 216-217 54. Vezi L. Blaga, Trilogia cunoaşterii, Editura Minerva, Bucureşti, 1983, p. 435-436 55. Vezi A. Botez, op.cit., p. 217-218 55
Page 1 and 2:
INTRODUCERE ÎN FILOSOFIA STRUCTURA
Page 3 and 4: unei jumătăţi de secol va trebui
Page 5 and 6: distincte lui Aristotel şi Kant (I
Page 7 and 8: domniei-sale pentru filosofie se or
Page 9 and 10: filosofice în câmpul disciplinelo
Page 11 and 12: nu o dată, amprenta asupra modalit
Page 13 and 14: plus, accentuarea “oarecum” est
Page 15 and 16: aprecierea unei concepţii, mai ale
Page 17 and 18: Incontestabil, intervenţia lui Noi
Page 19 and 20: echivoc, este denunţată motivaţi
Page 21 and 22: domeniu de investigaţie. Filosofia
Page 23 and 24: Note şi referinţe bibliografice 1
Page 25 and 26: Ştefan, Triste sincronizări, în
Page 27 and 28: - acesta ar putea fi suficient de b
Page 29 and 30: analogie de concepte, ci o corespon
Page 31 and 32: 1.2.Kant şi problema “lucrului
Page 33 and 34: timpul nu sunt form obiective ale e
Page 35 and 36: Astfel, unitatea fizicii este o uni
Page 37 and 38: Materia, e răspunsul…Substanţa
Page 39 and 40: cunoaşterii constituenţilor ultim
Page 41 and 42: unui nou domeniu al ştiinţei cum
Page 43 and 44: viziunea structural-fenomenologică
Page 45 and 46: deterministe)? În orice caz, omul
Page 47 and 48: 1.5. L. Blaga şi “diferenţialel
Page 49 and 50: Autoarea acestor consideraţii, A.
Page 51 and 52: neomogene, corespunzător diferitel
Page 53: transcendentală a apercepţiei est
Page 57 and 58: CAP. 2 ORTOFIZICA ŞI ONTOLOGIA GEN
Page 59 and 60: Inevitabil, se ridică aici mai mul
Page 61 and 62: materiei, informaţia este imanent
Page 63 and 64: - “conştiinţa-de-sine” + afii
Page 65 and 66: suficientă o afirmare a existenţe
Page 67 and 68: semnificaţie are conceptul de “m
Page 69 and 70: 2.2. Modelul ILM şi “cele 3 univ
Page 71 and 72: întoarce asupra ei însăşi. Bucl
Page 73 and 74: 2.2.1. Universul fizic Marile revol
Page 75 and 76: spini şi toţi nucleonii într-un
Page 77 and 78: - ortosensuri de transmitere a info
Page 79 and 80: asamblarea totalităţii cunoştin
Page 81 and 82: infinite) a lumatiei, cu care acest
Page 83 and 84: 2.2.2. Universul biologic Investiga
Page 85 and 86: exteriorul unei celule, unui organi
Page 87 and 88: viaţă?, de la ce nivel încolo? e
Page 89 and 90: Se discută posibilitatea existenţ
Page 91 and 92: prin cuprinderea întregului materi
Page 93 and 94: 2.2.3. Universul informaţional Uni
Page 95 and 96: caracter macroscopic...Faptul că m
Page 97 and 98: B) O abordare multidisciplinară fo
Page 99 and 100: nostru de gândire într-un anumit
Page 101 and 102: formalism matematic pe care ea îl
Page 103 and 104: 2.3. Ortofizica şi ontologia conte
Page 105 and 106:
structurale”, fundamentale pentru
Page 107 and 108:
structurală”, “principiu struc
Page 109 and 110:
“încremenite”, într-un consen
Page 111 and 112:
2.3.1. Ortofizica şi “ontologia
Page 113 and 114:
înţeles în sensul uzual, pe care
Page 115 and 116:
2.3.2. Ortofizica şi metafizica lu
Page 117 and 118:
interacţiunilor dintre materie şi
Page 119 and 120:
2.3.3. Ortofizica şi “devenirea
Page 121 and 122:
întru te afli, totuşi, într-o fo
Page 123 and 124:
2.4. Spre o critică a raţiunii st
Page 125 and 126:
cadrului metafizic. S-ar putea afir
Page 127 and 128:
poată fi uşor “compatibilizată
Page 129 and 130:
16. Ibidem. Prin ideea de minus inf
Page 131 and 132:
face filosofia structural-fenomenol
Page 133 and 134:
75. Ibidem, p. 43-44 76. M. Drăgă
Page 135 and 136:
metodă de construcţie a ontologie
Page 137 and 138:
CAP. 3 LIMBAJUL FILOSOFIC STRUCTURA
Page 139 and 140:
chiar literatură prin prisma abord
Page 141 and 142:
ce se desprinde din studierea istor
Page 143 and 144:
cele mai celebre apărute în ultim
Page 145 and 146:
fiinţării sale se nasc, treptat,
Page 147 and 148:
existenţei, criteriul utilităţii
Page 149 and 150:
“fenomenologică”. În ştiinţ
Page 151 and 152:
explicativ al naturii materiei vii
Page 153 and 154:
manifestă ca stare a omului conşt
Page 155 and 156:
neverbală în creier a semanticii,
Page 157 and 158:
3.2. Principiile ştiinţei structu
Page 159 and 160:
- “orice lucru provine din alte l
Page 161 and 162:
informaţia fenomenologică a unor
Page 163 and 164:
lumea fenomenologică. El este abso
Page 165 and 166:
părţi. Calitatea relaţiilor dint
Page 167 and 168:
acestora. Or, în cazul sistemelor
Page 169 and 170:
specificului omului în lume, a pos
Page 171 and 172:
a existenţei şi acţionează în
Page 173 and 174:
Nici ideile despre sentimentul cosm
Page 175 and 176:
11. Spiritul filosofic, nerecurgân
Page 177 and 178:
2) Modalităţile de câştig şi d
Page 179 and 180:
discretului molecular şi atomic (s
Page 181 and 182:
“Sentimentul cosmic tinde să fie
Page 183 and 184:
construcţiei filosofice ortofizice
Page 185 and 186:
societăţii, culturii şi civiliza
Page 187 and 188:
de seducătoare ar fi o asemenea id
Page 189 and 190:
BIBLIOGRAFIE Aristotel, Organon I (
Page 191 and 192:
Dobre, A., Orizonturi ale reflecţi
Page 193 and 194:
Heisenberg, W., Principiile fizice
Page 195 and 196:
Novacu, V., Dialectica dezvoltării
Page 197 and 198:
CUPRINS Introducere................
Page 199 and 200:
SUMMARY Several decades ago, inform
Page 201 and 202:
knowledge. Thus, two important prin
Page 203:
3. The structural-phenomenological
show all

INTRODUCERE ÃN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

INTRODUCERE ÃN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie