INTRODUCERE ÎN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie

- “orice lucru provine din alte lucruri şi dă naştere la alte lucruri, cu excepţia materiei
profunde care nu provine din altceva şi din care, în ultimă instanţă, toate lucrurile provin”
(IIb);
- “principiul unităţii materiale a lumii” (IIc);
- “Mişcarea este modul de existenţă al materiei” (IId) 38
Al treilea principiu este cel al materiei profunde (III), cu următoarele postulate:
a) există o materie profundă;
b) materia profundă se deosebeşte calitativ de materia din univers;
c) materia profundă nu este mecanică şi nu poate fi descrisă prin legi mecanice;
d) materia profundă este prima şi ultima realitate
“Materia profundă nu are volum deoarece nu se găseşte în spaţiu, dar putem să ne-o
reprezentăm fie ca un volum fără dimensiune, fie de dimensiune zero, de unde poate să apară
ca un vid, fie de dimensiune infinită, cu o infinitate de orice ordin imaginabil” 39 . Realitatea
mai profundă decât universul este de natură materială, autoconsistenţa ILM fiind sinteza
materiei structurale şi materiei profunde. Cel puţin 3 idei reţin, în acest punct, atenţia,
referitor la ultimul postulat al principiului (III): contradicţia internă primordială în
informaterie (asemenea universului în starea “marii explozii”), complementaritatea lumatiei
şi informateriei şi unitatea materială a lumii, distinctă, dar indisolubilă de unitatea materiei
profunde.
Fiind în nonechilibru, informateria poate acţiona prin intermediul unor “catalizatori”
de natură materială – eventual unele familii de ortosensuri – asupra lumatiei, determinând
cuplajul generator de existenţe-univers, mai mult sau mai puţin durabile. Este de presupus că
o atare contradicţie internă durează un timp infinit, practic egal cu durata de viaţă a
principiilor fundamentale ale existenţei, fiind “motorul” cuplajelor şi decuplajelor dintre
lumatie şi informaterie, în ultimă instanţă, al existenţelor-univers.
Complementaritatea lumatie/informaterie rezultă din supoziţiile asumate de filosofia
structural-fenomenologică. Fiind principii fundamentale, ele se presupun reciproc în
interacţiunile ce dau naştere existenţelor-univers. Relaţiile complementare dintre lumatie şi
informaterie amintesc de celebrul principiu al lui Bohr, vizând dualitatea undă-corpuscul în
microfizică. Punerea lor în evidenţă este unul dintre scopurile ştiinţei structuralfenomenologice.
159