INTRODUCERE ÎN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie

metodă de construcţie a ontologiei, nu poate produce decât teorii asupra unor aspecte
“generale” ale lumii, dar nu şi un răspuns la problema tradiţională a ontologiei sau metafizicii,
aceea a sensului Fiinţei şi a constituţiei de fiinţă a realului (Seinverfassung des Daseins –
cum se exprimă Heidegger), a temeiului originar şi generator al fiinţărilor (I. Pârvu, op.cit., p.
16).
90. Ibidem, p. 202
91. Vezi M. Heidegger, Sein und Zeit, Max Niemeyer, Tubingen, 1979, p. 11, apud A.
Marga, Introducere în filosofia contemporană, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1988, p. 174
92. Sein und Zeit, p. 7, apud A. Marga, op.cit., p. 175
93. Vezi I. Pârvu, op.cit., p. 216
94. Vezi A. Marga, op.cit., p. 176
95. Vezi Un text al lui Constantin Noica despre ortofizica lui Mihai Drăgănescu, în Al.
Surdu, op.cit., p. 190
96. Cf. M. Aiftincă, Tensiunea filosofică, în “România literară”, nr. 41/42, octombrie 1989,
p. 19
97. A. Marga, op.cit., p. 177
98. Vezi Scrisoare despre “umanism”, în M. Heidegger, Originea operei de artă, Editura
Univers, Bucureşti, 1982, p. 332-333
99. A. Marga, op.cit., p. 183, 184
100. Vezi M. Drăgănescu, Informaţia materiei, p. 44, 46
101. I. Pârvu, op.cit., p. 226
102. Ibidem, p. 233, apud A.N. Whitehead, Process an Reality. An Essay in Cosmology,
Free Press, New York, 1969, p. 5
103. Vezi M. Drăgănescu, Informaţia materiei, Glosar. Autorul filosofiei structuralfenomenologice
şi-a anunţat intenţia remanierii semantice a vocabularului filosofic propriu în
lucrări ulterioare, în sensul suprimării unor termeni care nu şi-au dovedit viabilitatea deplină
(posibil, denumirile unor familii de ortosensuri, apreciate de M. Drăgănescu ca superflue),
respectiv al creării altora, meniţi să caracterizeze complexitatea existenţei profunde.
104. Vezi Vocaţii filosofice româneşti, p. 188-189
105. M. Drăgănescu, Inelul lumii materiale, p. 211-237
135