INTRODUCERE ÎN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie

Note şi referinţe bibliografice 3
1. Vezi M. Drăgănescu, Inelul lumii materiale, p. 80
2. Idem, Spiritualitate, informaţie materie, eseuri, Editura Academiei RSR, Bucureşti,
1988, p. 70-71
3. Ibidem
4. Idem, Inelul lumii materiale, p. 135
5. Vezi ibidem, p. 171
6. Vezi M. Drăgănescu, Informaţia materiei, p. 24
7. Ibidem, p. 29
8. Idem, Spiritualitate, informaţie, materie, p. 105
9. A se vedea afirmaţiile din Spiritualitate, informaţie, materie, p. 103, 105
10. Inelul lumii materiale, p. 98
11. Ibidem, p. 90: “Să încercăm să ne transpunem cu fiinţa şi mintea noastră într-o stare de
neconcentrare, larg receptivă, cvasimeditativă, blocând gândirea, cel puţin în momentele când
privim un peisaj natural de munte, o turmă de oi pe coasta unui deal, o apă cristalină şi rapidă
pe pietre strălucitoare în soare, marea reflectând culoarea cerului etc. Nu mai ştim nimic, toate
căile gândirii şi memoriei le-am blocat, suntem într-o stare de relaxare totală, primitivă,
vegetativă, dar înregistrăm o imagine pe care o privim ca şi cum timpul ar sta, ca şi cum
dinamica imaginii ne-ar fi străină. Profunzimea acestei trăiri ne trezeşte plăcere sau durere,
mai curând o stare afectivă neutră. Un asemenea experiment, în care nu suntem în somn, ci
într-o stare de veghe, în care atenţia noastră o îndreptăm către relaxare şi înregistrare
senzorială, pentru ca în final atenţia noastră să nu mai fie efort de concentrare, ci plasată întrun
punct de echilibru natural al fiinţei noastre, dar şi al nostru cu mediul înconjurător,
constituie un fenomen de trăire pe care îl vom numi afiire (fiinţare). O asemenea trăire trebuie
să aibă şi pasărea şi iepurele şi calul. Ea este un act primitiv al fiinţei şi care la om, poate în
anumită măsură şi la alte animale, este greu de rupt de un act de gândire oricât de vag şi de
elementar ar fi acesta”.
12. Ibidem, p. 156, 157
13. Ibidem
14. Ibidem, p. 159
15. Ibidem
128