INTRODUCERE ÃN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie
INTRODUCERE ÃN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie
INTRODUCERE ÃN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
- ortosensuri <strong>de</strong> transmitere a informaţiei;<br />
- ortosensuri <strong>de</strong> sarcină 32<br />
Ortosensul primordial nu poate fi găsit <strong>de</strong>cât în informaterie, fiind <strong>de</strong> ordinul sensului<br />
“a fi” sau “a exista” (M. Drăgănescu preferă expresia “a fi” pentru universul fizic, lumea<br />
nevie, iar expresia “a exista” pentru lumea viului). El nu este nici conştiinţă, nici conştienţă<br />
sau i<strong>de</strong>e, ci un proces fizic elementar, o sensibilitate a materiei profun<strong>de</strong> indispensabilă<br />
înţelegerii existenţei. Acest ortosens primordial se <strong>de</strong>sface dintr-un “în sine”, care <strong>de</strong>vine “din<br />
sine” şi “întru sine” în ortosensurile <strong>de</strong>rivate, continuându-şi procesualitatea la infinit.<br />
Ortosensul “a exista” se află la originea dinamicii lumii materiale în integralitatea ei, ca stare<br />
şi tendinţă <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> structura fenomenologică proprie profunzimilor.<br />
Ortosensul primordial “a exista” conferă atât caracterul nestructurat, cât şi cel<br />
structurat al informateriei: primul, prin însăşi starea <strong>de</strong> sensibilitate fenomenologică, al<br />
doilea prin cuplajul lumatie-informaterie şi constituirea ansamblurilor <strong>de</strong> ortosensuri. El<br />
este atât punct <strong>de</strong> plecare cât şi punct <strong>de</strong> întoarcere pentru inelul existenţei.<br />
Ortosensurile topologice <strong>de</strong>rivă direct din ortosensul fundamental “a exista”, <strong>de</strong>oarece<br />
unitatea ortoexistenţială este şi o multiplicitate, cu atributul vecinătăţii. Desfacerea<br />
ortosensului fundamental în ortosensuri topologice <strong>de</strong>termină distribuirea acestora în diferite<br />
zone ale informateriei, concomitent cu “celulizarea” ei, printr-un proces <strong>de</strong> fluctuaţie. Celula<br />
informaterială este “gazda” unuia sau a mai multor ortosensuri, înrădăcinate în întreaga<br />
informaterie.<br />
I<strong>de</strong>ea ortosensurilor vizează unele dificultăţi şi neclarităţi ale fizicii contemporane, în<br />
special din domeniul teoriei particulelor elementare şi cosmologiei. Ortosensurile <strong>de</strong><br />
mişcare stau la baza dinamicii lumii, fiind o posibilă explicaţie pentru structura internă şi<br />
“spaţiul intern” al particulelor elementare, dar şi pentru “stările <strong>de</strong> singularitate”, pulsaţiile<br />
universului şi procesualitatea lui.<br />
Ortosensurile <strong>de</strong> mişcare se împart, la rândul lor, în:<br />
a) Ortosensuri <strong>de</strong> diviziune (producere a celulelor informateriale din celule existente, printrun<br />
proces <strong>de</strong> fluctuaţie), o “<strong>de</strong>sfacere din sine” ca proces extrem <strong>de</strong> elementar. Variante<br />
posibile <strong>de</strong> ortosensuri <strong>de</strong> diviziune în cazul unor tipuri diferite <strong>de</strong> universuri:<br />
- univers entropic – fără ortosens <strong>de</strong> diviziune sau cu ortosens <strong>de</strong> diviziune care se<br />
autoelimină;<br />
- univers absolut entropic – fără organisme vii;<br />
77