INTRODUCERE ÃN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie

More documents

Recommendations

Info

- raportul dintre tratarea interdisciplinară şi punctul de vedere arhitectural. Arhitectura ştiinţei în contextul acestui raport; - etc.” (ibidem) 64. Electronica funcţională, p. 316. Se oferă o tipologie a arhitecturilor din punctul de vedere al impresiei produse de gestaltul lor (= întregul arhitecturii, care produce în mintea umană o stare indescriptibilă în limbajul ştiinţific, eventual numai în cel poetic-literar): - arhitecturi eclectice – nu reuşesc să producă un gestalt armonios; - arhitecturi sinergetice – în care toate funcţiunile conlucrează pentru obţinerea anumitor performanţe; - arhitecturi complementare – în care, pe lângă funcţiuni cu caracter tehnic sunt cuprinse şi funcţiuni în raport cu omul (de tip estetic, etic, social etc.); - arhitecturi armonioase – în care complementaritatea se îmbină armonios, fără disonanţe; - arhitecturi consonante – cu un gestalt care dă deplină satisfacţie omului şi din punct de vedere spiritual; - etc. (ibidem, p. 316-317) 65. Ibidem, p. 198 66. Vezi, de exemplu, A. Marga, Introducere în metodologia şi argumentarea filosofică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1992 67. Vezi M. Drăgănescu, Informaţia materiei, p. 44 68. Ibidem, p. 46 69. Ibidem 70. Ibidem 71. Ibidem, p. 49 72. Ibidem 73. Idem, Spiritualitate, informaţie, materie, p. 18. În lucrarea Tensiunea filosofică şi sentimentul cosmic se întâlnesc câteva accepţiuni mai importante acordate conceptului de sentiment cosmic: “O asemenea stare rezultată din cuplarea conştienţei-de-sine cu cunoaşterea primelor principii şi ale tendinţelor generale dintr-un inel al lumii materiale, stare care va implica inevitabil şi zonele afective ale creierului în rezonanţă cu sensul fenomenologic al existenţei derivat din această structură afectivă, o vom numi sentiment cosmic (p. 22); 180
“Sentimentul cosmic tinde să fie la fel la toţi oamenii şi întotdeauna acelaşi la un om dacă el se apropie de cunoaşterea principiilor profunzimilor materiei. În esenţă, sentimentul cosmic, nefiind de la sine, natural, el nu se dezvoltă automat…El nu se dezvăluie de la sine, ci trebuie dezvăluit” (p. 23); “Sentimentul cosmic înseamnă o trăire conştientă-de-sine a cunoaşterii, a cunoaşterii primelor principii care sunt în strânsă legătură cu cunoaşterea ştiinţifică a lumii” (p. 24). În funcţie de disponibilitatea intelectuală şi afectivă a fiinţei umane faţă de sentimentul cosmic, aceasta îşi formează idei şi sentimente vis-à-vis de el. 74. Ibidem, p. 19 75. Ibidem 76. Ibidem, p. 20 77. Ibidem, p. 21 78. Vezi Informaţia materiei, p. 48 79. Vezi Eseuri, Convorbiri în timp şi peste timp cu Constantin Noica, p. 103-104 181
Page 1 and 2:
INTRODUCERE ÎN FILOSOFIA STRUCTURA
Page 3 and 4:
unei jumătăţi de secol va trebui
Page 5 and 6:
distincte lui Aristotel şi Kant (I
Page 7 and 8:
domniei-sale pentru filosofie se or
Page 9 and 10:
filosofice în câmpul disciplinelo
Page 11 and 12:
nu o dată, amprenta asupra modalit
Page 13 and 14:
plus, accentuarea “oarecum” est
Page 15 and 16:
aprecierea unei concepţii, mai ale
Page 17 and 18:
Incontestabil, intervenţia lui Noi
Page 19 and 20:
echivoc, este denunţată motivaţi
Page 21 and 22:
domeniu de investigaţie. Filosofia
Page 23 and 24:
Note şi referinţe bibliografice 1
Page 25 and 26:
Ştefan, Triste sincronizări, în
Page 27 and 28:
- acesta ar putea fi suficient de b
Page 29 and 30:
analogie de concepte, ci o corespon
Page 31 and 32:
1.2.Kant şi problema “lucrului
Page 33 and 34:
timpul nu sunt form obiective ale e
Page 35 and 36:
Astfel, unitatea fizicii este o uni
Page 37 and 38:
Materia, e răspunsul…Substanţa
Page 39 and 40:
cunoaşterii constituenţilor ultim
Page 41 and 42:
unui nou domeniu al ştiinţei cum
Page 43 and 44:
viziunea structural-fenomenologică
Page 45 and 46:
deterministe)? În orice caz, omul
Page 47 and 48:
1.5. L. Blaga şi “diferenţialel
Page 49 and 50:
Autoarea acestor consideraţii, A.
Page 51 and 52:
neomogene, corespunzător diferitel
Page 53 and 54:
transcendentală a apercepţiei est
Page 55 and 56:
42. Ibidem, p. 203, 206 43. V. Cont
Page 57 and 58:
CAP. 2 ORTOFIZICA ŞI ONTOLOGIA GEN
Page 59 and 60:
Inevitabil, se ridică aici mai mul
Page 61 and 62:
materiei, informaţia este imanent
Page 63 and 64:
- “conştiinţa-de-sine” + afii
Page 65 and 66:
suficientă o afirmare a existenţe
Page 67 and 68:
semnificaţie are conceptul de “m
Page 69 and 70:
2.2. Modelul ILM şi “cele 3 univ
Page 71 and 72:
întoarce asupra ei însăşi. Bucl
Page 73 and 74:
2.2.1. Universul fizic Marile revol
Page 75 and 76:
spini şi toţi nucleonii într-un
Page 77 and 78:
- ortosensuri de transmitere a info
Page 79 and 80:
asamblarea totalităţii cunoştin
Page 81 and 82:
infinite) a lumatiei, cu care acest
Page 83 and 84:
2.2.2. Universul biologic Investiga
Page 85 and 86:
exteriorul unei celule, unui organi
Page 87 and 88:
viaţă?, de la ce nivel încolo? e
Page 89 and 90:
Se discută posibilitatea existenţ
Page 91 and 92:
prin cuprinderea întregului materi
Page 93 and 94:
2.2.3. Universul informaţional Uni
Page 95 and 96:
caracter macroscopic...Faptul că m
Page 97 and 98:
B) O abordare multidisciplinară fo
Page 99 and 100:
nostru de gândire într-un anumit
Page 101 and 102:
formalism matematic pe care ea îl
Page 103 and 104:
2.3. Ortofizica şi ontologia conte
Page 105 and 106:
structurale”, fundamentale pentru
Page 107 and 108:
structurală”, “principiu struc
Page 109 and 110:
“încremenite”, într-un consen
Page 111 and 112:
2.3.1. Ortofizica şi “ontologia
Page 113 and 114:
înţeles în sensul uzual, pe care
Page 115 and 116:
2.3.2. Ortofizica şi metafizica lu
Page 117 and 118:
interacţiunilor dintre materie şi
Page 119 and 120:
2.3.3. Ortofizica şi “devenirea
Page 121 and 122:
întru te afli, totuşi, într-o fo
Page 123 and 124:
2.4. Spre o critică a raţiunii st
Page 125 and 126:
cadrului metafizic. S-ar putea afir
Page 127 and 128:
poată fi uşor “compatibilizată
Page 129 and 130: 16. Ibidem. Prin ideea de minus inf
Page 131 and 132: face filosofia structural-fenomenol
Page 133 and 134: 75. Ibidem, p. 43-44 76. M. Drăgă
Page 135 and 136: metodă de construcţie a ontologie
Page 137 and 138: CAP. 3 LIMBAJUL FILOSOFIC STRUCTURA
Page 139 and 140: chiar literatură prin prisma abord
Page 141 and 142: ce se desprinde din studierea istor
Page 143 and 144: cele mai celebre apărute în ultim
Page 145 and 146: fiinţării sale se nasc, treptat,
Page 147 and 148: existenţei, criteriul utilităţii
Page 149 and 150: “fenomenologică”. În ştiinţ
Page 151 and 152: explicativ al naturii materiei vii
Page 153 and 154: manifestă ca stare a omului conşt
Page 155 and 156: neverbală în creier a semanticii,
Page 157 and 158: 3.2. Principiile ştiinţei structu
Page 159 and 160: - “orice lucru provine din alte l
Page 161 and 162: informaţia fenomenologică a unor
Page 163 and 164: lumea fenomenologică. El este abso
Page 165 and 166: părţi. Calitatea relaţiilor dint
Page 167 and 168: acestora. Or, în cazul sistemelor
Page 169 and 170: specificului omului în lume, a pos
Page 171 and 172: a existenţei şi acţionează în
Page 173 and 174: Nici ideile despre sentimentul cosm
Page 175 and 176: 11. Spiritul filosofic, nerecurgân
Page 177 and 178: 2) Modalităţile de câştig şi d
Page 179: discretului molecular şi atomic (s
Page 183 and 184: construcţiei filosofice ortofizice
Page 185 and 186: societăţii, culturii şi civiliza
Page 187 and 188: de seducătoare ar fi o asemenea id
Page 189 and 190: BIBLIOGRAFIE Aristotel, Organon I (
Page 191 and 192: Dobre, A., Orizonturi ale reflecţi
Page 193 and 194: Heisenberg, W., Principiile fizice
Page 195 and 196: Novacu, V., Dialectica dezvoltării
Page 197 and 198: CUPRINS Introducere................
Page 199 and 200: SUMMARY Several decades ago, inform
Page 201 and 202: knowledge. Thus, two important prin
Page 203: 3. The structural-phenomenological
show all

INTRODUCERE ÃN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

INTRODUCERE ÃN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie