INTRODUCERE ÎN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie

discretului molecular şi atomic (spre crearea continuului specific viului, conştiinţei,
civilizaţiei – n. ns.). Deci şi aici trebuie să intervină un principiu integrator care să asigure o
sensibilitate unitară a organismului viu molecular. Nu ar putea fi acelaşi principiu
informaterial pe care l-am imaginat mai înainte?”.
60. Sistem şi civilizaţie, p. 272. De asemenea, Electronica funcţională, p. 288: “…societatea
este mai mult decât un sistem, în ea se desfăşoară procese creative, inovante, au loc revoluţii
care schimbă configuraţia societăţii la un moment dat. Societatea cuprinde deci o funcţiune
legată de schimbare, de inovare, la care trebuie să corespundă anumite structuri…cuprinde un
mod de inovare al societăţii. Ca să nu mai amintim de funcţiunea de producţie a celor
necesare vieţii şi bunului mers al societăţii, care se realizează prin structurile modului de
producţie. Să adăugăm la aceasta, funcţiunea de conducere a societăţii, la care corespund
structurile modului de conducere. Explicarea societăţii trebuie să se facă în alţi termeni decât
cei funcţionali sau principalele funcţiuni trebuie să fie expuse în legătură imediată cu
principalele structuri reale din societate”.
61. Idem, Electronica funcţională, p. 240-241
62. Ibidem, p. 245-250
63. Idem, Ştiinţă şi civilizaţie, p. 176. “Abordarea arhitecturală ridică o serie de probleme,
dintre care putem menţiona:
- gândirea arhitecturală ca metodă de stabilire a cerinţelor faţă de un sistem;
- metode matematice de tratare a arhitecturii, în special în cazul sistemelor tehnice;
- tipuri principale de arhitecturi – logice, complementare, sinergetice etc.;
- întrucât gândirea arhitecturală presupune un subiect, se pune atât problema arhitecturii
subiectului artificial cât şi a subiectului natural. De cea mai mare importanţă este
arhitectura subiectului natural căci în ultimă instanţă la această arhitectură se raportează
modul de a privi arhitectural societatea, uneltele şi sistemele tehnice, însăşi existenţa în sens
filosofic;
- aspectele arhitecturale şi înţelegerea arhitecturală a fenomenelor şi proceselor
economice şi sociale, a întregii societăţi, ar putea oferi un mod de tratare eficient pentru
construcţia şi creaţia socială;
- s-ar putea ca problema semanticii să fie o problemă arhitecturală specifică, în care să se
îmbine abordarea structurală strictă cu una fenomenologică, într-o arhitectură complementară;
179