INTRODUCERE ÎN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie

a existenţei şi acţionează în consecinţă pot atinge superlativul sacrului”; “Informaţia
structurală este întotdeauna profană. Inteligenţa artificială vie ar putea deveni divină, ca şi
omul”). Este, însă, divinul (conform aforismului 45) doar un atribut poetic sau o “formă
gramaticală” a sacrului?
“20. Numai printr-o viziune ştiinţifică şi poetică asupra lumii pot fi satisfăcute
simultan raţiunea şi afectivitatea adâncă a omului. Prin filosofie poate fi satisfăcută şi
tensiunea lui filosofică. Unele filosofii şi religii o pot numai calma” 69 .
Filosofia a insistat în numeroase rânduri fie pe raţionalitate, fie pe trăire, trecând cu
vederea faptul că omul constituie o personalitate integrală, care are nevoie de ambele,
fiindcă este şi una, şi cealaltă. Dar, prin studiul filosofiei, nu este suficient şi nici chiar de
dorit ca fiinţa umană să se “calmeze” – adică să-şi “liniştească” spiritul cu soluţii pur
teoretice; trebuie apoi făcut pasul hotărâtor spre acţiune şi creaţie.
“21. Informateria are ortosensuri primare, primordiale, care instituie tendinţele
existenţei. Aceste ortosensuri sunt sufletul ei şi într-un fel se poate spune că informateria este,
poetic, suflet. Ea este sufletul lumii, al universurilor şi al fiecărei fiinţe vii” 70 .
Informateria este sufletul lumii în sens larg şi sufletul omenesc în sens restrâns (vezi
aforismul 23: “Fiecare organism viu conţine suflet, adică tendinţele şi cronosul informateriei.
Sufletul corpului este informateria care îi revine”). Prin închiderea inelului existenţei, sufletul
omenesc înbogăţeşte sufletul existenţei (aforismul 24). Nu ne apropiem, însă, astfel prea mult
de hilozoism şi sacralizarea existenţei?
“52. Retrăgându-se prin poarta poetică a informaţiei şi reintrând prin poarta ei
ştiinţifică priveliştea se schimbă: informaţia este numai proces fenomenologic, structural sau
structural-fenomenologic. Dar ambele porţi se găsesc în mintea şi inima omului” 71 .
“Axioma alegerii” funcţionează şi în filosofia structural-fenomenologică: indiferent pe
unde sau de unde intrăm în analiza inelului existenţei, mai devreme sau mai târziu vom ajunge
să-i descifrăm trăsăturile esenţiale şi fundamentale, să înţelegem, pe parcursul treptelor
sacrului, relaţia dintre ştiinţific şi poetic (vezi şi aforismele 47 şi 48: “Dacă întoarcerea (în
interiorul inelului existenţei – n.n.) se face prin introdeschiderea organismelor simple fără
conştiinţă, atunci sacrul acestor organisme este de o valoare mai mică. Un asemenea inel în
lumea materială este mai mult profan. Şi toate organismele respective sunt mai mult profane”;
“În cazul organismelor cu conştiinţă, inelul lumii materiale pe care ele îl descriu este mult mai
aproape de tendinţele fundamentale ale materiei şi deci sacrul din acestea este mai
171