INTRODUCERE ÎN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie

Autoarea acestor consideraţii, A. Botez, încearcă o interesantă apropiere a limbajului
epistemologic blagian de limbajul curentului istorico-critic, mai precis al lui Th. Kuhn.
Punctul de plecare îl reprezintă un pasaj din Trilogia cunoaşterii, de maximă însemnătate
pentru înţelegerea argumentelor exegezei noi şi a punctului nostru de vedere: “Cunoaşterea
paradisiacă lăsată în voia ei sporeşte, creşte, e capabilă de un necurmat progres. Dar în
devenirea ei, cunoaşterea paradisiacă are ceva neistoric, întrucât nu e supusă nici unui ritm.
Din contră, cunoaşterea luciferică prin natura ei, prin ritmul devenirii, prin peripeţiile
înaintării prezintă un pronunţat caracter istoric. Ea pare a fi osândită din când în când să-şi
reînceapă opera de la început. Şi, lucru ciudat, întretăindu-se cu cunoaşterea paradisiacă, e în
stare să dea acest caracter cunoaşterii înţelegătoare în genere…” 54 . Ar deveni posibilă atunci
o “traducere” în limbaj kuhnian a anumitor intenţii terminologice blagiene:
- cunoaşterea paradisiacă – cunoaşterea ştiinţifică “normală”, specifică perioadei de
funcţionalitate a unei paradigme;
- cunoaşterea luciferică – cunoaşterea ştiinţifică “extraordinară”, corespunzătoare crizei prin
care trece paradigma;
- criza obiectului – anomaliile;
- probleme de înaltă “tensiune” interioară – anomaliile care rezistă unor tentative repetate
de soluţionare;
- categorii noi, “scânduri de salt în criptic” – ideile teoretice revoluţionare;
- opoziţia acestora faţă de materialul fanic – nepotrivirea lor cu backgroundul faptelor
ştiinţifice acceptate 55
În lucrarea Tensiunea filosofică şi sentimentul cosmic, autorul paradigmei ortofizicii
se referă la distincţia centrală a epistemologiei lui Blaga, dintre cunoaşterea paradisiacă şi
cunoaşterea luciferică, ambele fiind variante ale cunoaşterii înţelegătoare. Dacă la ora
actuală putem afirma că şi un sistem cu inteligenţă artificială (nevie) are acces la cunoaşterea
paradisiacă, în schimb cunoaşterea luciferică rămâne deschisă numai omului, singura fiinţă
care poate explora, intuitiv şi creator, necunoscutul profund 56 . Adâncind cu subtilitate spiritul
epistemologiei blagiene şi aplicându-l concepţiei proprii, M. Drăgănescu scrie: “Trebuie să
observăm că din punctul de vedere al cunoaşterii, inelul lumii materiale nu reprezintă, chiar
dacă s-ar verifica din punct de vedere ştiinţific, ultimul cuvânt în acest domeniu. În fond,
postularea ortosensului ca fenomen informaţional specific (numit fenomenologic) în
informaterie, de tipul sensului mental (tocmai pentru că informaţia este parte componentă a
49