INTRODUCERE ÃN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie
INTRODUCERE ÃN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie
INTRODUCERE ÃN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
entropiei, prin <strong>de</strong>scoperirea unor modalităţi <strong>de</strong> intervenţie în materia profundă (dispozitivele<br />
ortotehnologice) cu efecte <strong>de</strong>miurgice: prelungirea duratei <strong>de</strong> viaţă a existenţei-univers,<br />
respectiv crearea uneia noi, cu atribute superioare. “Crearea unui univers nou, prin acţiune<br />
“tehnologică” – dintr-un univers – în informaterie, inducându-se ortosensuri orientate care să<br />
concure împreună cu cele generate prin fluctuaţie la <strong>de</strong>terminarea legilor <strong>de</strong> bază ale<br />
universului nou, ar putea fi posibilă o dată cu cunoaşterea principiilor fundamentale ale<br />
materiei profun<strong>de</strong> <strong>de</strong> către conştiinţa socială din universul actual. Un asemenea proces<br />
sugerează şi posibilitatea evoluţiei unor “specii” <strong>de</strong> universuri” 35 . Procesul intervenţiei<br />
omului în profunzimile existenţei prin dispozitive tehnologice a<strong>de</strong>cvate ar reprezenta nu<br />
numai un semn sigur al tehnologiei <strong>de</strong> foarte înalt nivel, ci şi un indiciu ferm al stadiului<br />
civilizaţiei socio-umane, al echilibrului acesteia.<br />
Vocabularul propus <strong>de</strong> M. Drăgănescu pentru dialogul filosofic şi ştiinţific este foarte<br />
bogat. Noul sistem conceptual, terminologia originală, contribuie la apariţia şi consolidarea<br />
viitorului tip <strong>de</strong> ştiinţă, cu orizonturi consi<strong>de</strong>rabil mai vaste <strong>de</strong>cât cele actuale. Probabil,<br />
legătura logico-semantică dintre concepte şi realitate se va contura, treptat, tot mai bine,<br />
eventuale mutaţii <strong>de</strong> ordin semantic fiind <strong>de</strong> aşteptat în cazul emergenţei <strong>de</strong>pline a noii<br />
paradigme (structural-fenomenologică). O analiză mai amplă ar putea clarifica şi alte aspecte<br />
ale vocabularului filosofic ortofizic, cu implicaţii logico-semantice, dar şi epistemometodologice<br />
(<strong>de</strong> pildă, relaţia dintre <strong>de</strong>scriptiv şi prescriptiv, care tin<strong>de</strong> să încline spre al<br />
doilea termen, mai ales atunci când se insistă asupra rupturii epistemologice dintre ştiinţa<br />
structurală şi ştiinţa prefigurată în lucrările ce teoretizează ILM).<br />
156