INTRODUCERE ÎN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie

2.2.2. Universul biologic
Investigarea ştiinţifică şi filosofică a universului biologic este, fără îndoială, mult mai
dificilă decât aceea a universului fizic. Principala cauză o constituie spinoasa problemă a
originii vieţii şi conştiinţei umane, care a primit până în prezent o diversitate deconcertantă
de soluţii. Cu toate acestea, analogiile biologicului cu domeniul realităţii fizice şi explicaţiile
pornind de la el, reprezintă o permanentă tentaţie.
Afirmaţiile unor reputaţi specialişti în domeniu circumscriu limitele cunoaşterii
actuale în cercetarea fenomenelor vieţii, perspectivele filosofice cele mai probabile şi mai
fecunde deschise reflecţiei teoretice şi speranţele pentru transformarea viitoare a îndoielilor în
certitudini. N. Botnariuc scria că “delimitarea şi definirea riguroasă a sistemelor biologice faţă
de sistemele lipsite de viaţă este dificilă, neexistând până în prezent o definiţie strictă,
riguroasă a sistemelor biologice” 38 . Din punct de vedere filosofic, V. Săhleanu atrăgea
atenţia asupra faptului că biologicul are o relevanţă ontologică particulară: în materia vie se
exprimă mai limpede decât în materia nevie unele caracteristici universale ontologice 39 . Iar
C. Wittenberger exprimă astfel sentimentul tulburător pe care îl încearcă acela ce cercetează
viaţa în complexitatea ei inefabilă: “De ce ridică biologia modernă atâtea probleme de mare
generalitate, încât a întrecut sub acest aspect celelalte ştiinţe ale naturii? După părerea unui
mare biolog contemporan, prima cauză este aceea că “viul” constituie cea mai complexă
structură materială cunoscută; o altă cauză este aceea că evoluţia biologică a dus la apariţia
omului, astfel că studiul ei se continuă direct cu acela al societăţii umane, problemele ei
întrepătrunzându-se cu acelea ale umanităţii şi umanismului…În ce măsură tendinţele şi legile
descoperite sunt valabile pentru fenomenele de dezvoltare a sistemelor materiale în general?
Iată o primă problemă filosofică pusă de evoluţie…Viaţa continuă să rămână una dintre
realităţile cele mai tulburătoare. Cel puţin două sunt atributele care fac din viaţă ceva
coplesitor pentru orice observator gânditor: complexitatea şi adecvarea (subl.ns.)” 40 .
Tentativa descrierii şi explicării universului biologic întreprinsă de filosofia structuralfenomenologică
se originează tocmai în aceste mari probleme deschise ale apariţiei şi
dezvoltării materiei vii; două dintre ele sunt esenţiale: “…orice celulă provine numai dintr-o
altă celulă. Acest postulat lasă deschisă problema apariţiei primei celule vii pe care nici
biologia moleculară nu a elucidat-o. Aceasta este de fapt prima problemă deschisă a teoriei
celulare, aceea a originii celulei şi în general a materiei vii. Vom constata că există şi o a
83