INTRODUCERE ÃN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie
INTRODUCERE ÃN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie
INTRODUCERE ÃN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
face filosofia structural-fenomenologică: “viul nu mai poate fi gândit <strong>de</strong>cât sub formă <strong>de</strong><br />
sisteme…specificul calitativ al viului este specificul calitativ al sistemelor vii (subl.<br />
ns.)…Nu cumva specificul calitativ al lumii vii constă tocmai în faptul (sau <strong>de</strong>rivă din faptul)<br />
că acestea se mişcă în nişte dimensiuni spaţio-temporale diferite <strong>de</strong> cele clasic cunoscute?<br />
Problema nu ştim să fi fost pusă până acum (cu toate că, la data scrierii acestor rânduri,<br />
Profunzimile lumii materiale apăruse <strong>de</strong>ja – n. ns.); vezi ibi<strong>de</strong>m, p. 149, 154-155.<br />
50. Vezi M. Drăgănescu, Inelul lumii materiale, p. 316-317<br />
51. Ibi<strong>de</strong>m, p. 360<br />
52. I<strong>de</strong>m, Spiritualitate, informaţie, materie, p. 84-86<br />
53. I<strong>de</strong>m, Inelul lumii materiale, p. 369<br />
54. Vezi i<strong>de</strong>m, Eseuri, p. 76-91<br />
55. I<strong>de</strong>m, Spiritualitate, informaţie, materie, p. 90-91<br />
56. I<strong>de</strong>m, Inelul lumii materiale, p. 416-417<br />
57. Ibi<strong>de</strong>m, p. 104, 122. Viziunea filosofică asupra informaţiei cuprin<strong>de</strong> teoretizarea ei ca<br />
entitate distinctă, a canalelor <strong>de</strong> comunicare şi a condiţiilor posibilităţii acesteia: “Înţelegem<br />
<strong>de</strong>ci prin filosofia informaţiei critica sau analiza logică şi comparată a universului<br />
informaţional <strong>de</strong> intrare şi a universului informaţional <strong>de</strong> ieşire, <strong>de</strong> un<strong>de</strong>, evi<strong>de</strong>nt, rezultă<br />
critica sau analiza logică a canalului prin care se face transmisiunea, adică a omului ca<br />
receptor şi emiţător <strong>de</strong> informaţie…Numim informaţie în genere sau informaţie<br />
fundamentală acea informaţie care este consi<strong>de</strong>rată sub raportul condiţiilor generale şi<br />
universale sub care ea este posibilă” (V. Stancovici, Filosofia informaţiei, Editura Politică,<br />
Bucureşti, 1975, p. 25, 28). Pentru o abordare mai “tehnică”, ce ia în consi<strong>de</strong>rare inteligenţa<br />
artificială, vezi M.C. Bârliba, Introducere în epistemologia informaţională, Editura<br />
Ştiinţifică, Bucureşti, 1990.<br />
58. Vezi M. Drăgănescu, Inelul lumii materiale, p. 422<br />
59. Vezi I. Irimie, The Definition of the Concept of Information – an Open and Actual<br />
Question, în STUDIA Universitatis “Babeş-Bolyai”, Philosophia, 1983, p. 34. La celălalt<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, I. Horotan, Pentru o teorie filosofică a informaţiei, în “Revista <strong>de</strong><br />
filosofie”, nr. 5/1976<br />
60. Vezi M. Drăgănescu, Inelul lumii materiale, p. 428; <strong>de</strong> asemenea, Electronica<br />
funcţională, p. 87-89<br />
61. I<strong>de</strong>m, Inelul lumii materiale, p. 432<br />
131