INTRODUCERE ÃN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie
INTRODUCERE ÃN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie
INTRODUCERE ÃN FILOSOFIA STRUCTURAL ... - Institutul de Istorie
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
cadrului metafizic. S-ar putea afirma că unele din aceste direcţii teoretico-filosofice nu sunt<br />
contradictorii, ci complementare, pentru că “…ontologia structural-generativă admite o<br />
unitate a momentelor realist şi transcen<strong>de</strong>ntal (adică, aşa cum arată I. Pârvu, se realizează<br />
convergenţa punctului <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re epistemologic transcen<strong>de</strong>ntal cu cel realist ontologic –<br />
n.n.); acestea pot apărea ca simple “proiecţii” ale unui orizont mai profund, proiecţii<br />
controlate <strong>de</strong> un principiu <strong>de</strong> complementaritate” 126 . Fie că se pleacă <strong>de</strong> la ştiinţă, fie <strong>de</strong> la<br />
filosofie şi metafizică, există şanse bune <strong>de</strong> pregătire a unei noi paradigme <strong>de</strong> gândire.<br />
Desigur, rămân încă multe aspecte discutabile relative la proiectul filosofiei şi<br />
ontologiei structural-fenomenologice. El „prelungeşte“ realismul ontologic într-un realism<br />
epistemologic „naturalist“ (nu într-un transcen<strong>de</strong>ntalism à la Noica, Weizsäcker, Thom ş.a.),<br />
cu rezultatul valorificării unei părţi mai restrânse din ştiinţa „structurală“ contemporană,<br />
predominant a celei fixate sub sensul <strong>de</strong> structură ca „realitate empirică“, <strong>de</strong> ştiinţă ancorată<br />
în cercetarea <strong>de</strong> configuraţii sistemice din unghiul logic-formal. Examinând frontierele ştiinţei<br />
structurale (astfel înţeleasă), M. Drăgănescu afirmă că:<br />
“1. Ştiinţa structurală este cunoaşterea, modul <strong>de</strong> gândire şi efortul <strong>de</strong> cercetare al<br />
structurilor ca singură realitate cunoscută.<br />
2. Ştiinţa actuală este în esenţă o ştiinţă structurală care caută să explice totul prin structuri.<br />
3. Structura este o organizare <strong>de</strong> elemente care poate fi <strong>de</strong>scrisă prin meto<strong>de</strong> formale<br />
(matematice, logice, lingvistice)…<br />
5. Elementele structurale cele mai profun<strong>de</strong> pentru ştiinţă sunt particulele elementare. Dacă<br />
ele sunt ultime elemente structurale ale lumii, atunci în interiorul lor nu mai sunt structuri, ci<br />
forme nestructurale care dau naştere la structuri. Dacă în interiorul lor sunt tot structuri, atunci<br />
acestea ar trebui căutate la infinit…<br />
6…Ştiinţa structurală este şi o ştiinţă <strong>de</strong>spre sisteme. Conceptul <strong>de</strong> sistem, care este<br />
echivalent cu cel <strong>de</strong> automat (subl. ns.), este aplicat tuturor formelor realităţii, chiar dacă<br />
este vorba <strong>de</strong> o fiinţă vie, <strong>de</strong> un om, <strong>de</strong> un proces social sau <strong>de</strong> societate…<br />
7. Legile ştiinţei structurale sunt legi <strong>de</strong>terministe: <strong>de</strong>terminism strict sau <strong>de</strong>terminism<br />
probabilistic…Ştiinţa structurală reduce cauzalitatea la <strong>de</strong>terminism…<br />
14. Insuficienţa cunoaşterii structurale poate fi consi<strong>de</strong>rată ca un principiu fundamental al<br />
ştiinţei în general. Ştiinţa structurală este inerent limitată…” 127 .<br />
Ontologia structural-fenomenologică incriminează predilect ştiinţa presupus ghidată<br />
metateoretic şi filosofic <strong>de</strong> un structuralism “static” (neîntemeiat riguros), al structurii<br />
125