Dimensiuni ale limbajului n context carceral

LITERATURVEZEICHNIS:
Primärliteratur:
1. Yeşilöz, Yusuf: Reise in die Abenddämmerung, Zürich, RPV 1998
2. Yeşilöz, Yusuf: Der Gast aus dem Ofenrohr, Zürich, RPV 2002
3. Yeşilöz, Yusuf: Lied aus der Ferne, Zürich, Limmat 2007
Sekundärliteratur:
1. Adorno, Theodor: Versuche das „Endspiel“ zu verstehen. Aufsätze zur Literatur des 20. Jahrhundert, Frankfurt a.M,
Suhrkamp Taschenbuch 1973, ST 72, S.7-16
2. Bavar, A. Mansour: Aspekte der deutschprachigen Migrationsliteratur. Die Darstellung des Einheimischen bei Alev
Tekinay und Rafik Schami, München, Iudicium 2004.
3. Fricke, Harald u. Zymner, Rüdiger: Einübung in die Literaturwissenschaft. Parodieren geht über Studieren, Paderborn,
München, 4., korrigierte Aufl., Ferdinand Schöningh 2002, S. 135-151
4. Jakobson, Roman: Aufsätze zur Linguistik und Poetik, Frankfurt, Hrsg. von Wolfgang Raible, Ullstein 1979, S. 147-160
5. Kowollik, Eva: Fremde Heimat. Literaturdidaktische Überlegungen zu internationalen Tendenzen in der
deutschsprachigen Gegenwartsliteratur und ihre Verwendbarkeit im DaF-und Landeskundeunterricht am Beispiel von
Marica Bodrožić und Saša Stanišić in Gorgoi, Lucia; Michailowitsch, Ute u. Tar, Gabriella-Nóra (Hrsg) Überlegungen
zum Literaturunterricht im Bachelor-Studium des Bologna-Prozesses Cluj-Napoca, Mega 2008, Bd 1, S. 155-168
6. Müller, Peter u. Cicek Jasmin (Hrsg): Arbeitstexte für den Unterricht. Migrantenliteratur, Stuttgart, Reclam 2007, UB
15059, S.144-166.
7. Thränhardt, Dietrich: Zuwanderungspolitik im europäischen Vergleich in Angenendt, Steffen (Hrsg), Migration und
Flucht. Aufgaben und Strategien für Deutschland, Europa und die internationale Gemeinschaft, München, Bundeszentrale
für Politische Bildung, Oldenbourg 1997, Bd. 342, S. 137-154
FUNCŢIILE DIALOGULUI IN OPERELE LUI YUSUF YEŞILÖZ
Rezumat
Articolul de faţă are ca temă principală funcţiile dialogului în operele autorului de origine curdă Yusuf Yeşilöz. Acest gen
de literatură poartă, în lucrarea de faţă, numele de literatura migraţiei. Prinicpalele criterii, flexibile de altfel, în contextul tendinţei
de internaţionalizare, care includ anumite oprere în acest gen de literatură sunt: operele scrise de autori de alte origini decât
germane, scrise însă în limba germană şi care tratează componente ale migraţiei, de aici şi conceptul nuanţat pe care îl introduc în
lucrarea de faţă, de literatură a migraţiei, cu referire la Elveţia.
Din punct de vedere literar am analizat funcţiile dialogului in Reise in die Abenddämmerung (1998) (Călătorie spre apus,
D.B). Am pornit in analiza mea de la evidenţierea unor anumite scene cheie în care dialogul, ca simbol al vorbirii directe, îşi face
apariţia. În contextul în care opera prezintă motivele care pot provoca fuga din propria ţară, aceasta prezintă destinul unei familii
destrămate din cauza politicii discriminatorii şi represive din Turcia faţă de populaţia de etnie curdă.
Dialogul, ca formă a vorbirii directe, este marca contextualizării, determină dinamizarea acţiunii şi conferă posibilitatea de
a caracteriza personajele principale. Scenele cheie reprezintă puncte culminante ale conflictului inegal intre individ şi aparatul statal
represiv. Aici vorbirea directă, prin dialog, reuşeşte să treacă peste convenţii şi să aducă la lumină fapte şi gânduri de o încărcătură
emoţională deosebită. Crescendo-ul oferit prin dialog este sprijinit de alte forme ale vorbirii directe şi indirecte (de ex. monolog
interior).
Cuvinte-cheie: Literatura migraţiei, Funcţiile dialogului, Momente cheie, puncte culminante, Dialogul ca marcă a
contextualizarii, Crescendo dialogal, Dialogul şi Imagologia.
1 YY, R.id.Ab. S. 89