Dacă femeia patronează casa, în chip tradițional, având grijă de cei vii din familia sa, tot ea este cea care grijește de cei morți din neam. Ea, femeia, scrie morții pentru a fi pomeniți la biserică, participă la slujbe de pomenire a lor, oferă pomana etc. Teoria Ofeliei Văduva conform căreia actul oblativ se înscrie în seria actelor magice susține și mai mult preponderența genului feminin în structura de rol a pomenii. Extrem de interesant mi se pare următorul fapt: dacă în Poiana Ilvei, femeia pomenește morții de pe vatră, descendenții soțului la casa căruia locuiește, în multe dintre cazuri, în chip ritual, la Hășdate, femeia pomenește morții familiei din care provine, pe linie maternă (din câte am înțeles eu). Astfel, se poate observa că la Poiana Ilvei, nunta este nu doar prag de trecere la o altă stare, ci și de trecere la alt neam, căci femeia va fi pomenită, la rândul ei, printre strămoșii de pe vatră. Dar o anume artificialitate în această demonstrație este de recunoscut, întrucât, în urma observației participative făcute în 2008 praxisului sărbătorii Sâmbăta morților, la Hășdate, respectiv Joia Mare, la Poiana Ilvei scot la iveală câteva diferențieri față de discursul interlocutorilor: 1. și fetițele ofereau pomana, în Joia mare; 2. nu doar văduvele primeau pâine, la finalul slujbei; 3. nu doar femeia casei oferea pomana, ci si fata mai mare din casă etc. Concluzii: 1. criteriul de gen în selectarea agentului actului oblativ pare a fi un imperativ mai puțin lax decât cel de vârstă, după cum criteriul de vârstă e preponderent, în selectarea primitorului/ mediatorului pomenii; 2. rolurile ritu<strong>ale</strong> și distribuția lor nu sunt atempor<strong>ale</strong>, ci sunt supuse resemantizării, relaxării unor prescripții altădată de neîncălcat, sunt în continuă dinamicitate, în funcție de <strong>context</strong>ul spațio-temporal, socio- economic, mentalitar etc. BIBLIOGRAFIE: Comanici, Germina, Cercul vieții. Roluri și performanță în obiceiurile populare, Cuvânt înainte de Antoaneta Olteanu, Paideia. Frazer, James, George, Creanga de aur, vol. I, București, Traducere, prefață și tabel cronologic de Octavian Nistor, Note de Gabriela Duda, Biblioteca pentru toți, Editura Minerva, 1980. Laplantine, Francois, Descrierea etnografică, Traducere de Elisabeta Stănciulescu și Gina Grosu, Prefață de Elisabeta Stănciulescu, Polirom, 2000. Marian, Simion, Florea, Înmormântarea la români. Studiu etnografic, București, Ediție îngrijită, bibliografie și glosar de Iordan Datcu, Editura Saeculum I. O., 2000. Mauss, Marcel, Eseu despre dar, Iași, Traducere de Silvia Lupescu, Studiu introductiv de Nicu Gavriluță, Polirom, 1997. Mesnil, Marianne, Mais d’ou viennent doc les enfantes, în „Ethnologie d’europe et d’ailleurs”, 2, Le monde d’ou viennent les enfantes, Textes reunis et presentes par Marianne Mesnil, Civilisasions, vol. XXXVII – 1997, nr. 2. Mesnil, Marianne, De la moși la nou- născuți: pâinile celor patruzeci de mucenici în Etnologul, între șarpe și balaur, Colecția de antropologie culturală. Sava, Eleonora, Explorând un ritual, Editura Limes, 2007. Văduva, Ofelia, Pași spre sacru. Din etnologia alimentației românești, București, Editura Enciclopedică, 1996. Văduva, Ofelia, Magia darului, București, Editura Enciclopedică, 1997. Rezumat Dans cet ouvrage, j'ai analyse l'un des roles des enfants, dans des moeurs traditionnels roumaines, notamment leur role dans l'institution du present ,l'aumone .J'ai essaye de trouver de compatibilites ,conformement a la pratique traditionnelle roumaine dans certains villages au XXI-eme siecle ,entre des marques d'age ,de genre et certains roles rituel-ceremonials,recepteur / mediateur et agent de l'acte de donner.J'ai inventorie des <strong>context</strong>es dans lesquels les enfants recoivent ,en maniere traditionnelle , l'aumone, <strong>context</strong>es correspondants au XIX eme siecle et au XXI eme siecle, ainsi comme ils sont presentes dans la bibliographie de
specialite , dans le discours des interlocuteurs ou suivant l'observation participative de la mise en pratique des moeurs en Poiana Ilvei (departement Bistrita-Nasaud) et en Hasdate ( Savadisla, departement Cluj). J'ai remarque que, gener<strong>ale</strong>ment les personnes qui recoivent l'aumone pour l'ame de ceux qui se trouvent dans l'autre monde sont les membres d'age extreme d'une collectivite , c'est a dire les enfants, les veuves et les membres propres pour le rituel, qui sont inactifs sexuel. Pour m'expliquer cette realite, j'ai applique la theorie de Marianne Mesnil, conformement a laquelle les enfants viennet d'un monde synonyme au monde des ancetres , ces enfants etant , parmi les membres vivants d'une collectivite, ceux avec le plus grand potentiel de medier les contacts avec les ancetres.J'ai utilise cette theorie aussi pour le cas des veuves, parce que celles-ci, dans un trace des rangs d'age, sont plus proches des ancetres et elles sont propres pour le rituel dans la mentalite traditionnelle. Mais ces structures ont quelque-chose d'artificiel , elles sont des syntheses , etant donne que ces correspondences se trouvent dans une dynamique permanente. Actuellemnt, dans les <strong>context</strong>es rituels que j'ai analyses , j'ai remarque que les imperatifs rituels concernants le statut d'age de l'agent de l'acte de donner, par exemple, sont plus faibles que ceux concernants la marque de genre. Cuvinte-cheie: Act oblativ, Agent, Destinatar al actului oblativ, Grupe de vârstă, Mediatori, Pomana, Roluri ritu<strong>ale</strong>, Strămoși, Structuri de rol.
- Page 1 and 2: VOLUMUL SESIUNII ŞTIINŢIFICE A ST
- Page 3 and 4: inconştient, tot mai firesc. Devin
- Page 5 and 6: ândul său, i se devotează. Aşa
- Page 7 and 8: -Amor (din lat. amor) / Dragoste (d
- Page 9 and 10: ECHANDO DE MENOS EL AMOR. UNA PRESE
- Page 11 and 12: educţioniste, fără îndoială, d
- Page 13 and 14: În ceea ce priveşte ficţionaliza
- Page 15 and 16: cerneală şi o anume claritate şi
- Page 17 and 18: şi pe el? Singurătatea, «o anume
- Page 19 and 20: Zgomotele au urcat la primul etaj [
- Page 21 and 22: de criză sunt absurdul urmuzian (c
- Page 23 and 24: Până în acest moment descoperim
- Page 25 and 26: METAMORFOZA CA INDICE DE OBLITERARE
- Page 27 and 28: legi scrise şi nescrise, similară
- Page 29 and 30: de debarasare de eu şi de supraeu
- Page 31 and 32: glas anxietăţii insului, pun înt
- Page 33 and 34: monsters, interior mainly. The huma
- Page 35 and 36: Moșii de Rusalii : „În comuna P
- Page 37 and 38: de Joi Mari (Poiana Ilvei); 2. Sâm
- Page 39: Asexuați Strămoși 2. Agent al ac
- Page 43 and 44: unul sau mai mulţi zurgălăi, spe
- Page 45 and 46: stilurile de joc ale steagului, în
- Page 47 and 48: * Secţiunea Literatură comparată
- Page 49 and 50: este rezervat îndrăgostiţilor. P
- Page 51 and 52: în diferite arte, astfel încât a
- Page 53 and 54: aspectul “comunitar” 1 . Proces
- Page 55 and 56: ANA MENDIETA - CONSTRUCŢIA IDENTIT
- Page 57 and 58: Poetica imaginii lasă calea deschi
- Page 59 and 60: din Cuba pare a fi cea care a influ
- Page 61 and 62: Distruge mereu ultimul stereotip, a
- Page 63 and 64: hogy a század közepén csak a hiv
- Page 65 and 66: kulturális értelemben vett világ
- Page 67 and 68: népi szövegek csupán passzív an
- Page 69 and 70: kozmopolitizmus egyfajta homogenit
- Page 71 and 72: CSODAORIENTÁLTSÁG ÉS SZÖVEGSZER
- Page 73 and 74: A szent látnoki képességeit bizo
- Page 75 and 76: közületek”, 1 vagy a másik tö
- Page 77 and 78: tartozik, hanem a látomás függv
- Page 79 and 80: * Secţiunea Literatură, imagine,
- Page 81 and 82: fontossá válhatnak nemcsak az int
- Page 83 and 84: esemény elbeszélése, annak lehet
- Page 85 and 86: igazságát a narrátor számos hiv
- Page 87 and 88: ilyen természetű olvasói elvár
- Page 89 and 90: MÍG FEKSZEM KITERÍTVE. A SAJÁT H
- Page 91 and 92:
miközben a szöveg képi reprezent
- Page 93 and 94:
kövezet óriás kockáin hevert.
- Page 95 and 96:
zene filmbeli típusait tárgyalja.
- Page 97 and 98:
FORGÁCS Péter: Saját halál. Mag
- Page 99 and 100:
femme fatale: romlásba dönt megke
- Page 101 and 102:
lefegyverző jellegével látom iga
- Page 103 and 104:
áldozattá válás ambivalenciája
- Page 105 and 106:
utca, ahol a barátnői és más ha
- Page 107 and 108:
studies értelmezői gyakorlata els
- Page 109 and 110:
a szubjetivációs folyamatot az ö
- Page 111 and 112:
ajzoltak a szexualitás meg a test
- Page 113 and 114:
Berszán István: A próbatétel mi
- Page 115 and 116:
megjelent a szekeresség is. A nagy
- Page 117 and 118:
illetve tágabb természeti környe
- Page 119 and 120:
másikban már kifizetődő tulajdo
- Page 121 and 122:
‘chronotope’ which is extended
- Page 123 and 124:
BIBLIOGRAPHY: 1. Carman, Bliss, Low
- Page 125 and 126:
processus de réécriture du réel
- Page 127 and 128:
Certains espaces tels le grenier ou
- Page 129 and 130:
Un al doilea simbol este acela al p
- Page 131 and 132:
lune sinistre et enivrante », qui
- Page 133 and 134:
Sans doute, le Moi lyrique s’iden
- Page 135 and 136:
chronotope dès la première page d
- Page 137 and 138:
Le lecteur est mis devant une écri
- Page 139 and 140:
* Secţiunea Limbă şi literatură
- Page 141 and 142:
allem einer Vereinheitlichung (ab 2
- Page 143 and 144:
vorzuziehen wäre. Trotzdem, wegen
- Page 145 and 146:
Regelungen der unterschiedlichen Fa
- Page 147 and 148:
Yusuf Yeşilöz´ mannigfaltigen In
- Page 149 and 150:
Hier möchte ich nur andeuten, dass
- Page 151 and 152:
LITERATURVEZEICHNIS: Primärliterat
- Page 153 and 154:
Vor allem, was schon angedeutet wur
- Page 155 and 156:
Authentizität zu gelangen führt a
- Page 157 and 158:
Secţiunea Lingvistică şi filolog
- Page 159 and 160:
• Географические р
- Page 161 and 162:
Казачок - Народный
- Page 163 and 164:
• употребление нар
- Page 165 and 166:
Secţiunea Limbi şi literaturi rom
- Page 167 and 168:
manoscritto Z è completo: alcuni c
- Page 169 and 170:
geografiche, cioè descrizioni di c
- Page 171 and 172:
contrees.” Può darsi che già il
- Page 173 and 174:
* Secţiunea Literatură şi civili
- Page 175 and 176:
indică faptul că acesta conține
- Page 177 and 178:
Aceasta este cunoscută ca fiind ce
- Page 179 and 180:
slavonă 7 etc. La acestea se mai a
- Page 181 and 182:
* Secţiunea Limbă şi literatură
- Page 183 and 184:
Tromsø.. En annen viktig ting som
- Page 185 and 186:
plăcerea de a scăpa de stresul co
- Page 187 and 188:
niponă asumarea rolului matern de
- Page 189 and 190:
încrederea în sine pentru a putea
- Page 191 and 192:
ONOMATOPEEA JAPONEZĂ CA INSTRUMENT
- Page 193 and 194:
Aceste efecte pot influenţa atitud
- Page 195 and 196:
Menţionăm încă o dată faptul c
- Page 197 and 198:
povestiri, bazate de cele mai multe
- Page 199 and 200:
Elementul religios ocupa deasemenea
- Page 201 and 202:
a mean or cunning animal in some st
- Page 203 and 204:
some of the ST elements in order to
- Page 205 and 206:
louse, and maybe a cap. The final t
- Page 207 and 208:
This paper presented a lot of aspec
- Page 209 and 210:
INFLUENŢE CULTURALE ÎN TRADUCERE.
- Page 211 and 212:
one slogan, but in the long run, as
- Page 213 and 214:
Slogans are often formulated as pla
- Page 215 and 216:
In literature, the following types
- Page 217 and 218:
Sites: http://en.wikipedia.org http
- Page 219 and 220:
enutzt weil Rechtstexte in Abschnit
- Page 221 and 222:
kann auch sehr oft vorkommen, dass
- Page 223 and 224:
Rechtswirkung: „Juristische Texte
- Page 225 and 226:
O PRIVIRE CONTRASTIVĂ ASUPRA LIMBA
- Page 227 and 228:
Hence, an interesting and prolific
- Page 229 and 230:
is always in a subordinate relation
- Page 231 and 232:
2.3.2. When dealing with groups whi