Dimensiuni ale limbajului n context carceral

Tromsø.. En annen viktig ting som vi finner ut fra den same artikkelen er at ”Det var først i 60-åra at Knut
Hamsun kom ut på nytt på rumensk. De same romanene som var blitt oversatt til rumensk i mellomkrigstida
– Sult, Pan, Victoria – ble oversatt igjen, men denne gangen direkte far norsk” .
For å komme til en konklusjon, er det viktig å understreke at en så stor forfatter som Knut Hamsun er,
hadde en overveldende innflytelse både over den norske litteraturen og over hele Europa. Han var en av de
fremste som åpnet veien til modernismen, derfor er hans verk så godt oppfanget i presens også. Romanen Pan
er ikke i strid med dette, ved å være et nydelig verk, fullt av følsomhet, og lest overalt i verden!
BIBLIOGRAFI:
1. Boger Règis, M. Knusten Nils , Hamsun i Paris: 8 foredrag fra Hamsuns dagene i Paris, 1994, Paris, Hamsun Selskapet, 1995.
2. M. Knusten Nils , Knut Hamsun i Tromsø, 11 foredrag fra Hamsun-konferansen i Tromsø, Hamsun Selskapet.1995.
3. Kittang Attle , Luft, vind, ingenting. Knut Hamsuns desillusjonsromanar frå Sult til Ringen sluttet, Gyldendal, Oslo, 1984.
PAN ŞI RECEPTAREA LUI KNUT HAMSUN ÎN ROMÂNIA
Rezumat
Lucrarea de faţă îşi propune să-l prezinte într-un mod cât mai simplu şi concis pe unul dintre cei mai însemnaţi
reprezentanţi ai literaturii norvegiene şi anume pe laureatul în 1920 la Premiul Nobel, Knut Hamsun. Articolul se axează atât pe
oferirea unor interpretări bine documentate asupra romanului „Pan”, cât şi pe evidenţierea modului în care publicul român a
receptat creaţia hamsuniană.
În primă instanţă sunt oferite datele autobiografice, incercându-se şi o contextualizare a creaţiei în proză a autorului. A
doua parte şi cea mai importantă, de altfel, tratează romanul „Pan”, urmărindu-se o abordare obiectivă, susţinută de multiple
citate critice. Datele despre apariţia, structura sau compoziţia romanului sunt menite să reliefeze caracterul modern al acestuia,
particularitate prin care Knut Hamsun s-a impus pe scena literară norvegiană şi europeană.
Ultima parte are drept scop prezentarea receptării operelor sale de către piaţa literară românească. Se face astfel o
trecere în revistă a perioadelor în care romane celebre precum „Foamea”, „Pan” sau „Roadele pământului” au fost traduse în
limba română prin folosirea unor surse aparţinând persoanelor autorizate în acest domeniu.
Concluzia este că Hamsun are marele merit de a fi deschis drumul spre modernism în Norvegia, fapt pentru care influenţa
sa este majoră şi pe plan european, iar operele sale sunt în continuare citite cu entuziasm în toată lumea.
Cuvinte-cheie: Modernism, Tehnică subiectivă, Poveste de dragoste, Asimetrie, Natură vs. Cultură.