Dimensiuni ale limbajului n context carceral

ONOMATOPEEA JAPONEZĂ CA INSTRUMENT PUBLICITAR
Raluca Georgescu
Coordonator ştiinţific: conf. dr. Emma Tămâianu Morita
Secţiunea: Studii japoneze (premiul I)
Onomatopeele japoneze diferă fundamental de onomatopeele în accepţiunea limbii române, în primul
rând din punctul de vedere al complexităţii de utilizare şi al sensurilor multiple pe care le pot angaja în funcţie
de context, dar şi din punct de vedere gramatical şi tipologic. Viziunea limitativă pe care un vorbitor de limba
română ar putea-o avea despre onomatopee se datorează fondului lingvistic comun european şi structurii
limbii române în particular; în limba română se desemnează prin termenul de onomatopee strict cuvinte
imitative ale sunetelor, oarecum puerile şi în tot cazul lipsite de complexitatea onomatopeelor japoneze, care
pot fi la fel de bine folosite:
- într-o conversaţie cotidiană:
Nisemono jya rimasen. Tokkuri to goran kudasai.
(Nu este un fals. Vă rog,uitaţi-vă cu atenţie, îndeaproape.)
- într-un anunţ publicitar:
Sekai wo waku waku saseru, Panasoniku no digitaru.
(Camerele digitale Panasonic, lumea întreagă este nerăbdătoare!)
- sau într-o operă literară:
Koke ichimen ni kiri ga posha posha futte..
(Ceaţa uşoara a acoperit complet muşchiul cu o pulbere fină..)
După cum se poate observa în mod evident, cuvintele subliniate din propoziţiile de mai sus , tokkuri
(cu atenţie), waku waku (nerăbdare si bucurie, asociată cu bătăi ale inimii) sau poshya poshya (particule
fine de lichid ce acoperă o suprafaţă, umezind-o) sunt dificil de tradus , echivălarile fiind adeseori insuficiente
si necesitând în traducere recursul la sintagme complexe şi astfel net diferite de ceea ce limba romană prezintă
ca fiind onomatopee (ex. pleoşc, zdranc, zdup, fâş-fâş etc.). Domeniul publicitar este un domeniu prolific
atunci când vorbim de utilizarea cât mai avantajoasă a cuvintelor onomatopeice japoneze.
Keiko Tanaka vorbeşte în cartea sa, "Advertising language" despre limbaj ca principal element publicitar,
fiind de părere că rolul acestuia în publicitate este de necontestat, fie că e vorba de exprimare scrisă sau orală;
limbajul este principala punte de lagatură între advertiser şi public."Tropi sau figuri de stil în general, pe scurt
cuvinte sau expresii folosite în sens figurat, sunt larg folosite în domeniul publicitar." În captarea atenţiei
publicului, se recurge adesea la diferite strategii lingvistice, cum ar fi jocul de cuvinte (calamburul ),
metafore, comparaţii neaşteptate, care fac trimiteri sau asocieri interesante cu produsul promovat.