Dimensiuni ale limbajului n context carceral

unul sau mai mulţi zurgălăi, specifici steagului de nuntă 1 . Chiar mai mult, studiul menţionează şi o informaţie
care ar atesta folosirea buhaşului la nuntă. De aici, putem vedea clar că imaginea bradului şi a steagului devin
interschimbabile, şi putem concluziona că steagul îşi are originile tot în bradul împodobit la nuntă, brad ce se
împodobeşte şi în zona extracarpatică 2 . Se pare că Marian, vorbind despre steagul de nuntă din zona Munţilor
Apuseni, consemnează un stadiu intermediar în transformarea bradului în steag: steagul se face dintr-un vârf
subţire de brad, pe care se pun năfrămi de mătase împodobite cu panglici, şi printre coroanele cetinei sunt
strămături, iar de coroana din vârf e legat un clopoţel 3 .În Vâlcea, la împodobirea bradului, crăcile se retează
la tulpină astfel încât să formeze trei sfere, una mai mare jos, una mijlocie şi una mai mică spre vârf 4 . Putem
să deducem, astfel, că, departe de a fi o influenţă străină, steagul se transformă treptat din bradul de nuntă, din
varii motive: lipsa celor care să meargă întotdeauna după brad în munte, condiţiile neprielnice vor fi făcut ca
un anume brad sa fie refolosit sub alte forme 5 . Relevantă aici e imaginea rudei steagului de pe Valea Gersei,
care pare un brad ale cărui crengi au fost retezate, păstrând doar cele două cruci, unde se pun cununile şi
clopoţeii . 6
Descrierile împodobirii steagului la nunţile din Transilvania sunt, oarecum, asemănătoare: iau două
năfrămi.....cari formează aripa steagului...le prind în partea superioara a unei rude ....în vârful rudei două
beţişoare în forma unei cruci drepte....printre coarnele crucii leagă spicele de grâu rupte din cunună, de la
secerat...apoi fire de bârbânoc...şi 1- 3 clopoţei mici 7 ; este utilizată o lance simplă, de care sunt legate
baticuri oferite de prietene, batiste brodate şi coliere legate peste năframe....cusute împreună cu aţă
roşie...verdeaţa formează cununa steagului...cununei i se pot adăuga clopoţei... 8 ;se iau două batiste de culori
diferite...pe care le coase pe o boată lungă ...se fixează pe două beţişoare puse cruciş, în vârful rudei...se cos
fire de brebenoc ...clopoţei... fire de grâu din cununa de la încheiatul secerişului 9 sau un steag făcut din cârpe
de mătasă 10 .
Pe Valea Gersei, se fac, de obicei, două steaguri, joi seara, la casa miresei, unde se adună aproape toţi
tinerii din sat, mai ales cei care au fost rugaţi în prealabil să fie cemători. Cemătorii vin cu ruzile pentru
steaguri, iar cemătoarele cu năfrămi pentru flamură. Ruzile sunt formate dintr-un lemn lung de un metru-un
metru şi jumătate, care are în vârf şi spre capătul de jos câte două beţe, puse cruciş, la capetele lor fiind legată
o sârmă, ce formează un cerc, de care sunt prinse de la patru până la doisprezece clopoţăle de spcijă. Fetele şi
1 idem, pag. 199
2 Gheorhe Vrabie, op. cit., pag. 230
3 Simion Florea Marian, op. cit.., pag. 177
4 G. Fira, Nunta în judeţul Vâlcea, Bucureşti, 1928, apud Mihai Pop, Obiceiuri tradiţionale româneşti, Ed. Univers, Bucureşti, 1999,
pag. 160
5 Gail Kligman, op. cit., pag. 64 – vorbeşte despre faptul că furcile de tors, confecţionate pentru fete la munte,se folosesc drept
lance pentru steag.
6 Vezi infra, descrierea steagului.
7 Simion Florea Marian, op. cit.., pag. 176
8 Gail Kligman, op. cit., pag. 64
9 Gheorhe Vrabie, op. cit., pag. 229
10 Mihai Pop, Folclor românesc, vol. II, Editura Grai şi Suflet- Cultura Naţională, Bucureşti, 1998, pag. 48