Dacia, extremele teritoriului lingvistic latino-romanic, conceptul de „frumos” este exprimat prin forme care continuă latinescul formosus (în spaniolă hermoso, în română frumos) 1 . O menţiune aparte în enumerarea făcută i se cuvine cuvântului românesc dor, care nu are echiv<strong>ale</strong>nt în limba spaniolă şi nici în alte limbi romanice. El provine din termenul latinesc popular “dolus”, variantă pentru verbul “dolere” (a durea) şi exprimă dorinţa puternică de vedea sau a revedea pe cineva drag, suferinţa pricinuită de dragostea pentru cineva care se află departe. Este starea sufletească a celui care tinde sau aspiră la ceva. Limbile se deosebesc prin trăsăturile distinctive pe care le utilizează, întrucât un element care e diferenţial într-o limbă poate să nu fie în alta şi invers. În acest sens, nu are importanţă faptul că anumite semnificate sunt gândite sau se cunosc datorită cunoaşterii lucrurilor desemnate: ceea ce contează este dacă limba face sau nu distincţia şi dacă în fiecare caz există sau nu limite semantice date de limba însăşi. Aplicând principiul universalităţii faptului individual şi în conformitate cu cunoaşterea intuitivă, se descoperă – sau se redescoperă – în faptele de vorbire, practic infinite, limba: valoarea pe care o are fiecare din aceste fapte în limba respectivă. Am insistat în rândurile de mai sus asupra trăsăturilor care ni s-au părut a compune fizionomia popoarelor spaniol şi român. Drumul prin timp, oricât de sumar, lămureşte adesea evoluţia limbii, eticii şi esteticii. O astfel de abordare, fără să atenueze marile deosebiri ce există între mentalitatea spaniolă şi cea românească, pune în lumină multiplele elemente comune. Reîntâlnim la ambele popoare o experienţă general umană, forme specifice născute pe un anumit pământ, în condiţiile unei anumite civilizaţii. BIBLIOGRAFIE: 1. COŞERIU, Eugen, Prelegeri şi conferinţe (1992-1993), Iaşi, ed. Institutului de Filologie Română “Al. Philippide”, 1994, 115 p. 2. COŞERIU, Eugeniu, Lecţii de lingvistică generală, trad. din spaniolă de Eugenia Bojoga, Chişinău, ed. Arc, 2000, 343 p. 3. COSERIU, Eugenio, Introducere în lingvistică, trad. din spaniolă de Elena Ardelean şi Eugenia Bojoga, Cluj-Napoca, ed. Echinox, 1999, 106 p. 4. SAUSSURE, Ferdinand de, Curs de lingvistică generală, ediţie critică de Tullio de Mauro, trad. de Irina Izverna Tarabac, Iaşi, ed. Polirom, 1998, pp. 136-138, 230 5. CORPAS PASTOR, Gloria, Manual de fraseología española, Madrid, ed. Gredos, 1996, 453 p. 6. PISOT, Rafael, MAHALU, Loreta şi TEODOROVICI, Constantin, Dicţionar spaniol-român de expresii şi locuţiuni, Iaşi, ed. Polirom, 2005, 370 p. 7. FREIBERG, Medeea (coordonator), Spicuiri din înţelepciunea spaniolă, Bucureşti, ed. Albatros, 1976, pp. 6-17, 59-99 8. LEFTER, Virgil, Dicţionar de proverbe român-englez, Bucureşti, ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978, pp. 51-52 9. GORUNESCU, Elena, Dicţionar de proverbe român-francez, Bucureşti, ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978, pp. 54, 70 10. COTEANU, Ion, SECHE, Luiza, SECHE, Mircea (coordonatori), Dicţionar explicativ al limbii române, Bucureşti, ed. Academiei, 1975, 788 p. 11. *** Gran diccionario de la lengua española, Barcelona, ed. SPES-Larousse, 2005, 1347 p. 12. INTERNET, site-urile: www.nomastedio.com/refranes.html, www.intelepciune.ro/proverbe.html, http://ro.wikiquote.org/wiki/Proverbe 1 Cf. idem, p. 74
ECHANDO DE MENOS EL AMOR. UNA PRESENTACION LINGUISTICA DE LAS EXPRESIONES IDIOMATICAS SOBRE EL AMOR EN RUMANO Y EN ESPANOL La investigacion se basa en amplios estudios de la obra de linguistas como Ferdinand de Saussure, Eugenio Coseriu o Gloria Corpas Pastor que se difundieron principalmente en el siglo XX. Partes relevantes del analisis contienen ideas esenci<strong>ale</strong>s para comprender los procedimientos linguisticos y de la metalinguistica. Se hace referencia a la competencia idiomatica. Asimismo, el ensayo contiene detalles sobre la tecnica de la construccion del discurso. Dentro del trabajo hay proverbios, modismos y aforismos que pertenecen a la sabiduria popular de los rumanos y los espanoles. No como una sencilla enumeracion del diccionario, existe una lista con la etimologia de los motivos que perfilan el tema del amor. Se demuestran, a traves de ejemplos, las relaciones asociativas que se pueden establecer entre el habla y la costumbre de los habitantes. El significado y el significante son presentados como partes del discurso conforme a la linguistica moderna. Aparecen menciones en cuanto a la influencia de la etica y la estetica en el lenguaje y la civilizacion. Algunas ideas se apoyan en la geografia y la historia linguistica del espacio europeo, comun a los dos pueblos, precisamente para poner en relieve los cambios que han occurido en un espacio y un tiempo determinados. Tambien, dentro del ensayo se ofrece una aclaracion con respecto a la palabra rumana „dor”. Este analisis, sin pretender ser exhaustivo, constituye una invitacion para el lector que quiere conocer una parte del inmenso tesoro cultural y linguistico de los rumanos y los espanoles. Sens. Cuvinte-cheie: Proverb, Modism, Amor, Dor,Sentiment,Comunitate lingvistică, Pături sociocultur<strong>ale</strong>, Norme idiomatice,
- Page 1 and 2: VOLUMUL SESIUNII ŞTIINŢIFICE A ST
- Page 3 and 4: inconştient, tot mai firesc. Devin
- Page 5 and 6: ândul său, i se devotează. Aşa
- Page 7: -Amor (din lat. amor) / Dragoste (d
- Page 11 and 12: educţioniste, fără îndoială, d
- Page 13 and 14: În ceea ce priveşte ficţionaliza
- Page 15 and 16: cerneală şi o anume claritate şi
- Page 17 and 18: şi pe el? Singurătatea, «o anume
- Page 19 and 20: Zgomotele au urcat la primul etaj [
- Page 21 and 22: de criză sunt absurdul urmuzian (c
- Page 23 and 24: Până în acest moment descoperim
- Page 25 and 26: METAMORFOZA CA INDICE DE OBLITERARE
- Page 27 and 28: legi scrise şi nescrise, similară
- Page 29 and 30: de debarasare de eu şi de supraeu
- Page 31 and 32: glas anxietăţii insului, pun înt
- Page 33 and 34: monsters, interior mainly. The huma
- Page 35 and 36: Moșii de Rusalii : „În comuna P
- Page 37 and 38: de Joi Mari (Poiana Ilvei); 2. Sâm
- Page 39 and 40: Asexuați Strămoși 2. Agent al ac
- Page 41 and 42: specialite , dans le discours des i
- Page 43 and 44: unul sau mai mulţi zurgălăi, spe
- Page 45 and 46: stilurile de joc ale steagului, în
- Page 47 and 48: * Secţiunea Literatură comparată
- Page 49 and 50: este rezervat îndrăgostiţilor. P
- Page 51 and 52: în diferite arte, astfel încât a
- Page 53 and 54: aspectul “comunitar” 1 . Proces
- Page 55 and 56: ANA MENDIETA - CONSTRUCŢIA IDENTIT
- Page 57 and 58: Poetica imaginii lasă calea deschi
- Page 59 and 60:
din Cuba pare a fi cea care a influ
- Page 61 and 62:
Distruge mereu ultimul stereotip, a
- Page 63 and 64:
hogy a század közepén csak a hiv
- Page 65 and 66:
kulturális értelemben vett világ
- Page 67 and 68:
népi szövegek csupán passzív an
- Page 69 and 70:
kozmopolitizmus egyfajta homogenit
- Page 71 and 72:
CSODAORIENTÁLTSÁG ÉS SZÖVEGSZER
- Page 73 and 74:
A szent látnoki képességeit bizo
- Page 75 and 76:
közületek”, 1 vagy a másik tö
- Page 77 and 78:
tartozik, hanem a látomás függv
- Page 79 and 80:
* Secţiunea Literatură, imagine,
- Page 81 and 82:
fontossá válhatnak nemcsak az int
- Page 83 and 84:
esemény elbeszélése, annak lehet
- Page 85 and 86:
igazságát a narrátor számos hiv
- Page 87 and 88:
ilyen természetű olvasói elvár
- Page 89 and 90:
MÍG FEKSZEM KITERÍTVE. A SAJÁT H
- Page 91 and 92:
miközben a szöveg képi reprezent
- Page 93 and 94:
kövezet óriás kockáin hevert.
- Page 95 and 96:
zene filmbeli típusait tárgyalja.
- Page 97 and 98:
FORGÁCS Péter: Saját halál. Mag
- Page 99 and 100:
femme fatale: romlásba dönt megke
- Page 101 and 102:
lefegyverző jellegével látom iga
- Page 103 and 104:
áldozattá válás ambivalenciája
- Page 105 and 106:
utca, ahol a barátnői és más ha
- Page 107 and 108:
studies értelmezői gyakorlata els
- Page 109 and 110:
a szubjetivációs folyamatot az ö
- Page 111 and 112:
ajzoltak a szexualitás meg a test
- Page 113 and 114:
Berszán István: A próbatétel mi
- Page 115 and 116:
megjelent a szekeresség is. A nagy
- Page 117 and 118:
illetve tágabb természeti környe
- Page 119 and 120:
másikban már kifizetődő tulajdo
- Page 121 and 122:
‘chronotope’ which is extended
- Page 123 and 124:
BIBLIOGRAPHY: 1. Carman, Bliss, Low
- Page 125 and 126:
processus de réécriture du réel
- Page 127 and 128:
Certains espaces tels le grenier ou
- Page 129 and 130:
Un al doilea simbol este acela al p
- Page 131 and 132:
lune sinistre et enivrante », qui
- Page 133 and 134:
Sans doute, le Moi lyrique s’iden
- Page 135 and 136:
chronotope dès la première page d
- Page 137 and 138:
Le lecteur est mis devant une écri
- Page 139 and 140:
* Secţiunea Limbă şi literatură
- Page 141 and 142:
allem einer Vereinheitlichung (ab 2
- Page 143 and 144:
vorzuziehen wäre. Trotzdem, wegen
- Page 145 and 146:
Regelungen der unterschiedlichen Fa
- Page 147 and 148:
Yusuf Yeşilöz´ mannigfaltigen In
- Page 149 and 150:
Hier möchte ich nur andeuten, dass
- Page 151 and 152:
LITERATURVEZEICHNIS: Primärliterat
- Page 153 and 154:
Vor allem, was schon angedeutet wur
- Page 155 and 156:
Authentizität zu gelangen führt a
- Page 157 and 158:
Secţiunea Lingvistică şi filolog
- Page 159 and 160:
• Географические р
- Page 161 and 162:
Казачок - Народный
- Page 163 and 164:
• употребление нар
- Page 165 and 166:
Secţiunea Limbi şi literaturi rom
- Page 167 and 168:
manoscritto Z è completo: alcuni c
- Page 169 and 170:
geografiche, cioè descrizioni di c
- Page 171 and 172:
contrees.” Può darsi che già il
- Page 173 and 174:
* Secţiunea Literatură şi civili
- Page 175 and 176:
indică faptul că acesta conține
- Page 177 and 178:
Aceasta este cunoscută ca fiind ce
- Page 179 and 180:
slavonă 7 etc. La acestea se mai a
- Page 181 and 182:
* Secţiunea Limbă şi literatură
- Page 183 and 184:
Tromsø.. En annen viktig ting som
- Page 185 and 186:
plăcerea de a scăpa de stresul co
- Page 187 and 188:
niponă asumarea rolului matern de
- Page 189 and 190:
încrederea în sine pentru a putea
- Page 191 and 192:
ONOMATOPEEA JAPONEZĂ CA INSTRUMENT
- Page 193 and 194:
Aceste efecte pot influenţa atitud
- Page 195 and 196:
Menţionăm încă o dată faptul c
- Page 197 and 198:
povestiri, bazate de cele mai multe
- Page 199 and 200:
Elementul religios ocupa deasemenea
- Page 201 and 202:
a mean or cunning animal in some st
- Page 203 and 204:
some of the ST elements in order to
- Page 205 and 206:
louse, and maybe a cap. The final t
- Page 207 and 208:
This paper presented a lot of aspec
- Page 209 and 210:
INFLUENŢE CULTURALE ÎN TRADUCERE.
- Page 211 and 212:
one slogan, but in the long run, as
- Page 213 and 214:
Slogans are often formulated as pla
- Page 215 and 216:
In literature, the following types
- Page 217 and 218:
Sites: http://en.wikipedia.org http
- Page 219 and 220:
enutzt weil Rechtstexte in Abschnit
- Page 221 and 222:
kann auch sehr oft vorkommen, dass
- Page 223 and 224:
Rechtswirkung: „Juristische Texte
- Page 225 and 226:
O PRIVIRE CONTRASTIVĂ ASUPRA LIMBA
- Page 227 and 228:
Hence, an interesting and prolific
- Page 229 and 230:
is always in a subordinate relation
- Page 231 and 232:
2.3.2. When dealing with groups whi