revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

În Malta, situl cel mai mult asociat cu naufragiul
Apostolului este Golful Sfântului Pavel în nordul insulei, stabilită
în 1536. 106 Golful Sf. Pavel explică τόπον διθάλασσον ca fiind
efectiv două curente provocate de vântul puternic de nord-est cu
Tal-Gassalin (considerat a fi coruperea lui διθάλασσον). 107
Sirolomo Manduca notează că Biserica din Golful Sf. Pavel
marchează situl aproximativ al naufragiului deoarece a fost
construit pe o limbă de pământ, care a fost cu siguranţă τόπον
διθάλασσον, şi pământul cel mai fertil de pe insulă, demn de
domeniile prinţului din Melita. 108
Cercetările valurilor mării şi un studiu al hărţilor vechi au
condus cercetătorii în identificarea Golfului Mellieha, situat la
nordul insulei, cu locul naufragiului. Prezenţa aici a lacului
Ghadira face posibilă traducerea lui διθάλασσον cu „două mase
sau corpuri de apă”. 109 În secolul al XIX-lea James Smith
argumentează părerea că Pavel a naufragiat în apropierea insulei
Salmoneta, iar supravieţuitorii au înotat spre ţărm la Mistra, unde
aluviunile formaseră o mică insulă. Musgave înlocuieşte Mistra cu
Golful Salini, părere împărtăşită de majoritatea susţinătorilor
teoriei malteze. 110 Totuşi, Faptele Apostolilor nu ne dă suficiente
date pentru identificarea cu precizie a sitului naufragiului în Malta.
O mare dificultate întâmpinată de exegeţi în identificarea
insulei Malta cu biblica Melita o produce prezenţa viperelor în
descrierea lucană a evenimentelor din Melite. Lipsa cu desăvârşire
a acestora astăzi în Malta, chiar dacă viperele ar fi putut să dispară
din Malta după plecarea lui Pavel de acolo. 111 A patra specie de
şerpi existentă astăzi în Malta „Telescopus fallax” (şarpele pisică)
106
G. WETTINGER, The Jews of Malta in the Late Middle Ages, Malta
1985, p. 79.
107
L. CUTAJAR, ‘Fejn Nizel Malta San Pawl’, Lehen is-Sewwa [Malta],
7.ii.53; ALESS BONNICI (ed.), San Pawl f’Malta – Religion u Hajja: Storja 1,
Malta 1967, apud M. BUHAGIAR, Op. cit., p. 198.
108
Cercetările arheologice făcute aici în secolul XIX au arătat că aici a fost
palatul lui Publius (P.P. CASTAGNA, Lis Storia ta’ Malta bil Gzejjer tahha
(2nd ed.), i, Malta 188, p. 68, apud M. BUHAGIAR, Op. cit., p. 204.
109
M. BUHAGIAR, Op. cit., p. 198.
110
G.H. MUSGRAVE, Friendly Refuge - A Study of St Paul’s Shipwreck and
His Stay in Malta, Sussex, 1979, p. 19-32.
111
WILLIAM RAMSAY, Op. cit., p. 343.
101