revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

Hristos se poate vorbi numai în ce priveşte gradul de realizare şi
desăvârşire a fiecăreia în timp şi în eternitate. Biserica este identică
cu împărăţia lui Dumnezeu în sensul că ea constituie începutul
acestei împărăţii aici pe pământ. Desăvârşirea împărăţiei lui
Dumnezeu, inaugurată de existenţa pământească a Bisericii, va
avea loc numai la parusie”. 12
Puterea care transformă treptat Biserica într-o realitate
deopotrivă actuală şi eshatologică ţine de lucrarea Duhului Sfânt.
A Treia Persoană Dumnezeiască face ca, prin har, Biserica să fie
„prelungirea lui Hristos” de-a lungul veacurilor. Este un aspect
indispensabil al Bisericii, fără de care nu putem înţelege
dimensiunea sa divino-umană: elementul nevăzut al Bisericii este
„harul şi adevărul” (In. 1, 17), care vine de sus de la Capul
Bisericii, Iisus Hristos; „viaţa în Hristos” nu este altceva decât
viaţa cea tainică şi harică a Duhului în creştini; creştinii sunt
„altoiţi” pe Hristos, sunt „mlădiţele” al căror „butuc” este Hristos
(In. 15, 1-6). 13
Decurg de aici patru însuşiri esenţiale ale Bisericii –
sfinţenia, apostolicitatea, sobornicitatea şi unitatea – dintre care ne
vom referi la ultimele două. Mai ales în opoziţie cu sinagoga
iudaică, mărginită numai la poporul lui Israel, Biserica posedă un
caracter universal şi sobornicesc (vezi Gal. 2, 28). Toţi creştinii
sunt chemaţi, într-un imperativ interior şi exterior, să formeze o
singură Biserică, să cuprindă pe toţi în Trupul lui Hristos. Altfel
spus, „sobornicitatea Bisericii este acea capacitate pe care o au
principiile sale de unitate de a atinge, de a transfigura, de a mântui,
de a desăvârşi şi de a aduce la unitate tot ceea ce este omenesc în
lume”. 14
După cum s-a observat, sobornicitatea este strâns legată de
unitatea Bisericii, însuşire ce provine, chiar după cuvintele
Mântuitorului, din unitatea treimică: „ca toţi să fie una, după cum
Tu, Părinte, întru Mine şi Eu întru Tine, ca şi aceştia întru Noi una
să fie” (In. 17, 21). În special imaginea eclezială a trupului tainic al
lui Hristos exprimă ideea de unitate: credincioşii apar aici ca
12 IBIDEM, p. 237; IOAN SĂBĂDUŞ, Ecleziologia în scrierile Sfântului
Apostol şi Evanghelist Ioan, în Revista „Ortodoxia” 17 (1965), nr. 3, p. 309.
13 IBIDEM, p. 242.
14 IBIDEM, p. 246.
115