revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

mit. Istoricul prin excelenţă al începuturilor creştinismului, Luca
urmăreşte continuitatea firească a evenimentelor începuturilor erei
creştine şi legăturile frăţeşti între exponenţii acestei perioade. 6
Pavel şi-a planificat călătoria la Roma ca un cetăţean liber, dar
el va fi prizonier. 7 Deşi bolnav, acuzat de conspiraţie, încarcerat şi
naufragiat, totuşi a îmbogăţit Roma şi a predicat aici, făcând toate
acestea chiar dacă nu a intenţionat. 8 Particularităţile din Fapte 27
postulează deci aprecierea întregii călătorii ca fiind descrisă de un
martor ocular care îi redă acesteia o valoare deosebită, 9 apreciată chiar
şi de cei ce privesc numai partea ei literară. 10
2. Sfântul Pavel, înlănţuit şi dezrobitor
Călătoria Sfântului Pavel la Roma începe în lanţuri, alături de alţi
deţinuţi dintre cetăţenii romani care apelaseră la Judecata
Cezarului, la mijlocul lunii august, sub paza centurionului 11 roman
6 Petru, Pavel, Cei Doisprezece, Cei Şaptezeci, cei şapte diaconi, sutaşii şi
conducătorii vremii, mironosiţele, iudeii, romanii, barbarii sunt fraţi şi nu
duşmani în opera lucană.
7 Goulder, Radl şi Rackman privesc ultimele două capitole ale Faptelor ca pe o
reprezentare a „morţii şi învierii lui Pavel”. După Rackman, salvarea din
naufragiu e paralelă cu Moartea şi Învierea lui Iisus din Evanghelia sfântului
Luca. Noaptea furtunoasă, prezenţa lunii şi a stelelor, reprezintă întunericul
calvarului. Naufragiul este un simbol al crucificării. Pavel petrece trei luni în
Malta, aşa cum Iisus petrece trei zile în groapă. Experienţa Paştelui, care pentru
Iisus este Învierea întru slavă, e paralelă cu experienţa călătoriei de primăvară la
Roma – Vezi: R. B. RACKHAM, The Acts of the Apostles, London, Methuen &
Co., 1906, p. 477-478, apud DOMINIC MENDONCA, Op. cit., p. 35.
8 FLOYD FILSON, Op. cit., p. 73-74.
9 Goulder consideră că Luca a împărţit Faptele în patru părţi: Apostolii (I-V),
diaconii (VI, 1-IX, 31), Petru (IX, 32-XII, 24) şi Pavel (XII, 25-XXVIII, 31).
Aceste patru părţi sunt paralele între ele şi fiecare în parte cu Evanghelia după
Luca. În fiecare din aceste părţi sunt trasate nouă elemente: alegerea, coborârea
Duhului Sfânt, kerigma şi botezul credincioşilor, lucrări deosebit de mari,
persecuţia, întrunirea Bisericii, anatematizarea falşilor ucenici, patima şi
învierea. Elementele opt şi nouă ale părţii a patra din Fapte, călătoria, naufragiul,
şederea în Melita şi Roma sunt de fapt „moartea şi învierea lui Pavel”, în
paralela cu Evanghelia – Vezi: M. D. GOULDER, Type and History in Acts,
London, Society for Promoting Christian Knowledge, 1964, p. 65-66.
10 T. K. CHEYNE, BLACK, J.SUTERLAND, Encyclopedia Biblica, a dictionary
of The Bible, volume III, MacMillan & Co., LTD., London, 1902, p. 3016.
11 Sutaşul era conducătorul a o sută de ostaşi, în armata romană. Într-o cohortă
erau zece sutaşi, iar într-o legiune şaizeci – Vezi: DOMINIC MENDONCA,
84