revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

egumenul Coziei. Din acest act reiese că „acest schit s-au zidit din
mila domnească şi a creştinilor şi din a lui osteneală”. Nu ştim ce
se va fi întâmplat cu acest edificiu şi nici dacă el mai există. 115
12. În partea de nord a oraşului, pe dealul Cetăţuia, se află
biserica închinată Sfinţilor Arhangheli, un fost schit de călugări.
Legendele îi atribuie o origine foarte veche, încă de pe timpul când
voievodul Olea îşi disputa întâietatea cu Basarab de peste Olt, care
locuia pe „Malul alb”. 116 Ajungând în ruină, în 1525 a fost refăcută
de Radu de la Afumaţi, 117 care, în 1529, împreună cu fiul său Vlad
şi-au găsit sfârşitul tragic în incinta locaşului, fiind ucişi de boierii
potrivnici Drăgan postelnicul şi Neagoe vornicul din Pietriş. 118
Printre cele mai vechi documente care pomenesc de Cetăţuia este
cel din anii 1613-1614, prin care Radu Mihnea dă schitului o vie în
dealul Bujorenilor. 119 Date noi aflăm din Catagrafia eparhiei pe
anul 1840, care notează că s-a bucurat şi de atenţia lui Matei
Basarab, care a reparat-o în cursul domniei sale între 1632-1654. 120
În 1677, schitul a fost privilegiat de voievodul Gheorghe
Duca care i-a întărit moşie „în hotarul Râmnicului, toată partea
jupânesii Stancăi Coţofeanca, fata Pârvului postenicul”. 121 Mai
târziu, la 26 martie 1679, Şerban Cantacuzino acorda
aşezământului un mertic de 100 de bolovani de sare anual, de la
Ocnele Mari şi dreptul de a ţine un vier, om străin, iertat de bir, de
talerul de miere cu ceară, de găleata cu fân, de simbrie şi de alte
mâncăruri. 122 Alte daruri i-au făcut boierii din oraş, dar şi
episcopul Teodosie care s-a îngrijit de el să poată fi înzestrat cu
115 I. POPESCU-CILIENI, Op. cit., p. 114-115.
116 VIRGILIU N. DRĂGHICEANU, Monumentele istorice din Oltenia, în
BCMI, XXIV, 1931, p. 126.
117 NICOLAE IORGA, Guide historique de la Roumanie, Bucureşti, 1936, p. 12.
118 CONSTANTIN C. GIURESCU, Istoria românilor, Vol. II, partea I, ed. III,
Bucureşti, 1940, p. 158-159.
119 NICOLAE DOBRESCU, Istoria Bisericii române din Oltenia în timpul
ocupaţiunii austriace (1716-1739), Bucureşti, 1906, p. 274.
120 I. POPESCU-CILIENI Op. cit., p. 61.
121 C. GRECESCU: Recenzie despre lucrarea lui I. Donat: „Fundaţiile religioase
ale Olteniei”, în „Revista Istorică Română”, Vol. II, 1934, p. 192.
122 GH. DUMITRAŞCU, CORNELIU TAMAŞ, Râmnicul medieval, Rm.
Vâlcea, 1995, p. 4.
160