revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

mai ales unul care le întrecea pe toate celelalte. Cea mai devotată
slujitoare a Fecioarei Maria din această perioadă, a secolului al V-lea,
a fost Augusta Pulheria, sora împăratului. Influenţa Pulheriei în
contextul sinoadelor ecumenice de la Efes şi Calcedon este
interesantă şi demnă de a fi reconsiderată, deşi evidenţele scrise şi
documentele oficiale nu fac referire direct la ea, doar sugerează că
a avut un rol determinant pentru gruparea ortodocşilor. Pulheria
este văzută cel mai des ca promotoarea şi întemeietoarea cultului
material al Fecioarei Maria în inima Imperiului Bizantin. 24 Ea a
sprijint ridicarea a trei mari biserici închinate Fecioarei Maria:
Altarul din Vlaherne, Hodegoi şi Khalkoprateia, şi a adus
importante relicve şi moaşte din Răsărit, printre care şi
Acoperământul Maicii Domnului. 25
Istoricul sirian Barhadbeshabba notează că Pulheria şi-a
pictat chipul în Marea Biserică din Constantinopol deasupra
Altarului, un loc care va fi rezervat în mod tradiţional imaginii
Fecioarei Maria cu Pruncul în braţe, protectoarea imperiului. 26 În
felul acesta, augusta era una dintre puţinele femei care avea la
îndemână mijloacele de a contesta subtil, dar vizibil, constrângerile
sociale ale epocii sale şi de a contura imaginea publică a unei
persoane care pentru care sfinţenia poate fi o evidenţă încă din
timpul vieţii pământeşti. Activitatea filantropică a Pulheriei
îndreptată spre Biserică, dorinţa ei de a găsi obiecte care au
aparţinut Fecioarei Maria şi bisericile construite în Constantinopol
mărturisesc legăturile ei speciale cu cultul Mariei. Angajarea ei în
disputele sinoadelor ecumenice de la Efes şi Calcedon sunt vârfuri
ale „agendei” ei mariologice, de a stabili un cult al Maicii
Domnului care să nu mai fie contestat vreodată. Întrebarea care se
pune este dacă cultul Mariei ca Theotokos a fost sau nu o creaţie
imperială. Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să
urmărim în paralel manifestări ale cultului Fecioarei Maria în
scrieri teologice şi în creaţii liturgice.
Contextualizarea cultului Fecioarei Maria din punct de
vedere doctrinar, istoric şi liturgic se completează de la sine şi
24 IBIDEM, p. 42.
25 LEENA MARI PELTOMA, The Image of the Virgin Mary in the Akathistos
Hymn, Ed. Universităţii Leiden, Leiden, 2001, p. 76.
26 Apud LEENA MARI PELTOMA, The Image of the Virgin Mary, p. 55.
71