revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

La procesul de românire al cântărilor bisericeşti din secolele
XVIII-XX în Oltenia şi-au adus contribuţia Arsenie Cozianul,
Constantin Ftori Psalt, Anton Pann şi ucenici ai acestuia din urmă,
chiar dacă într-o mai mică măsură, precum şi Hristea Grigoriu,
Nicolae Călinescu, Chesarie de la Horezu, Ghelasie Basarabeanu,
protopsalt la Episcopia Curtea de Argeş şi profesor la Seminarul de
aici, ale cărui manuscrise, autografe şi copii realizate de elevii lui se
păstrează în fondurile documentare din Oltenia. De asemenea, ca
urmare a isihasmului şi curentului paisian, manifestat şi în
domeniul teologiei cântării ortodoxe, trebuie amintită prezenţa pe
teritoriul Olteniei şi creaţia psalţilor din Moldova precum cea a
lui Grigore Protopsaltul, Visarion Protopsaltul, Dimitrie
Suceveanu, ş.a.
În continuare vom încerca să expunem principalele aspecte
ale aportului celor mai de seamă muzicieni la cultivarea muzicii
psaltice bisericeşti şi contribuţia lor la românirea cântărilor
bisericeşti în zona Olteniei.
1. Anton Pann
Din datele sale biografice aflăm că Anton Pann şi-a petrecut o
bună parte din viaţa şi pe meleaguri oltene. Aşa se face că în anul
1825, când s-au rânduit dascăli de psaltichie în aproape toate
oraşele capitale de judeţ, pe Anton Pann îl întâlnim la Râmnicu-
Vâlcea. 15 Supărarea produsă de despărţirea de Zamfira, prima lui
soţie, probabil 1-a determinat să renunţe la funcţia de profesor din
Bucureşti pentru una similară la Râmnic, unde este foarte des
întâlnit chiar înainte de pronunţarea divorţului din 1826. 16 Prezenţa
sa în oraşul din nord-estul Olteniei în anii 1826-1827 este o
certitudine clară, timp în care şi-a împărţit activitatea între
îndeletnicirea de profesor la şcoala de pe lângă episcopie şi de
cântăreţ la biserica „Buna Vestire”. Dar şi aici la Râmnic el nu va
înceta să se ocupe de românirea cântărilor bisericeşti. 17
Anton Pann s-a îndrăgostit repede de acest oraş descriindu-1
15
Diac. prof. GHEORGHE I. MOISESCU, O sută de ani de la moartea lui
Anton Pann, în Revista „B.O.R.”, nr. 1-2, an 1955, nota 26, p. 167.
16
GHEORGHE BREAZUL, Pagini din istoria muzicii româneşti, Ed. muzicală
a uniunii compozitorilor din România, Bucureşti, 1966, p. 264.
17
CONSTANTIN MATEESCU, Drumurile lui Anton Pann, Ed. Sport-Turism,
Bucureşti, 1981, p. 72.
226