revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

scenelor, ceea ce determină ca lectura ciclurilor naosului să se
facă: nord-vest-sud-est. Ea a fost, în plus, prilejuită la bolniţă de
prezenţa iconostasului de zid, care a determinat şi mutarea scenei
Răstignirii către această zonă. Formula a fost experimentată la
schitul Iezer (1720) şi apoi la bolniţa mănăstirii Polovragi, pictată
în 1738 de un zugrav Gheorghie, pe care îl bănuim a fi acelaşi cu
popa Gheorghie de la bolniţa Râmnicului. Această inversare a
polilor spaţio-temporali în ductul programului iconografic
reprezintă o soluţie întrevăzută şi la Hurezi 25 şi pare a ilustra
întoarcerea fundamentală a direcţiei de curgere a vieţii pe care o
realizează Crucea, anunţată încă de la Botez de „întoarcerea
înapoi”, către izvoare, a Iordanului (ps. 113, 3).
Celelalte scene ale naosului sintetizează iconografia
tradiţională, în câteva scene: în calotă este reprezentat Hristos
Pantocrator Mare Arhiereu înconjurat de cete îngereşti, reunindu-se
printr-o unică ipostază cele două programe iconografice
tradiţionale dedicate turlei: Pantocratorul şi Liturghia îngerească.
Registrul inferior al naosului îşi păstrează iconografia
tradiţională, cu sfinţii militari însoţiţi de sfinţii Constantin şi Elena
(nord-vest) şi doctorii anarghiri figurând în glafurile ferestrelor. Pe
stâlpii de la intrarea în naos este pictată scena Împărtăşirii Mariei
Egipteanca de către Zosima, o prezenţă frecventă în iconografie,
mărturie a restaurării omului, prin pocăinţă şi euharistie. Ea este
localizată, de obicei, în glaful uşii de intrare în naos, pe pilaştrii
sau stâlpii de trecere dinspre pronaos, sau chiar în vecinătatea uşii
de intrare în pronaos, păzind în chip „îngeresc” intrarea bisericii.
Lipseşte aici o reprezentare devenită tradiţională, cea a
scenei Deisis, pe peretele sudic al naosului. 26 Însă bolniţele se pot
25 O citire inversată a unui ciclu de prefigurări veterotestamentare ale Crucii,
Jertfei, Răstignirii, Învierii şi Cincizecimii, în pronaosul bisericii mănăstirii
Hurezi, care constituie o „posibilă prefaţă a unei serii de ansambluri vâlcene
(schitul Buna Vestire, Pietrari, 1744; bolniţa Episcopiei, 1747–1748), ctitorite de
episcopul Climent (fost egumen la Polovragi, metohul Hurezilor), în care ciclul
Patimilor se citeşte invers, de la nord la sud, evocând acea «răsturnare a polilor»
pe care o săvârşeşte Crucea.”; I. IANCOVESCU, Mânăstirea Hurezi. Biserica
Sfinţii Împăraţi. Pictura în Repertoriul picturii ... Vâlcea, p. 50 nota 20.
26 S-a afirmat anterior că Deisis – imagine a slavei împărăteşti – lipseşte
programatic din bolniţe, deoarece ele se axează pe un program iconografic cu
teme funerare; CARMEN LAURA DUMINTRESCU, Pictura murală din Ţara
216