revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

60
PULHERIA - SFÂNTĂ, FECIOARĂ ŞI
ÎMPĂRĂTEASĂ
Arhim. Drd. TIMOTEI AIOANEI 1
Cuvinte cheie: Pulheria, Teodosie, Împărăteasă, Fecioara Maria,
Imperiul Bizantin, Universitatea din Constantinopol.
Keywords: Pulcheria, Theodosius, the Empress, Holy Virgin, the
Byzantine Empire, the University of Constantinopol
Lucrarea de faţă doreşte să evidenţieze contribuţia femeilor din
Imperiul Bizantin în secolul al V-lea la ceea ce s-a numit
controversa Theotokos. Prezenţa acestor femei reprezintă factorul
libertăţii harului, căci acolo unde instituţiile se dovedeau
neputincioase în a tranşa o problemă care scinda lumea ortodoxă,
femeile reuşeau să fie instrumente – vizibile şi acceptate de toţi –
ale voinţei divine.
Prezenţa acestor femei demonstrează că teologia Bisericii
Ortodoxe nu este o lucrare intelectuală, ci un angajament al
credinţei şi al evlaviei, cuvinte care deşi par să nu aibă consistenţă,
s-au dovedit esenţiale în cursul istoriei. În acest context, imaginea
Fecioarei Maria, pururea feciorelnică, Cea mai curată decât
strălucirile soarelui, a influenţat în casele imperiului modelul unei
vieţi creştine caste şi pioase. Nu este nicio întâmplare că prima
viziune mariologică vine de la Sfântul ascet Grigorie Taumaturgul,
iar tratatul despre feciorie scris de Atanasie cel Mare face o atât de
frumoasă paralelă între Fecioara Maria şi fecioarele creştine.
Sfântul Grigorie de Nyssa asemuieşte pururea fecioria Maicii
Domnului cu o stâncă de care diavolul se izbeşte cu toate puterile
lui şi se scufundă, stânca protectoare a creştinilor. 2
Fecioria este văzută ca o frontieră şi legătură între viaţă şi
moarte, pe care creştinii o pun atunci când devin imitatori ai
fecioriei Maicii Domnului. Existenţa acestor lucruri în primele
secole creştine arată că meritele şi virtuţile fecioarei erau gândite
1
Referat susţinut în cadrul Şcolii Doctorale a Facultăţii de Teologie Ortodoxă
din Craiova şi publicat cu acordul Pr. Prof. Univ. Dr. Constantin Pătuleanu.
2
BERTRAND BUBY, The Marian Heritage of the early Church, Ed. Alba
House, New York, 1996, p. 246.