revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

demonstrat actualul mitr. de Pergam, Ioannis Zizioulas, în episcop
(proestos) şi în Euharistie. În fiecare sinaxă euharistică este
prezent integral Capul Bisericii, Domnul nostru Iisus Hristos, ceea
ce face ca fiecare biserică locală să nu fie doar o parte din Biserica
lui Hristos, ci Biserica universală în toată deplinătatea ei. „Unitatea
în diversitate”, recunoscută de mulţi teologi de diferite confesiuni
ca o caracteristică a Bisericii primare, nu trebuie despărţită de
sintagma hole e ekklesia, determinantă pentru înţelegerea corectă a
raportului dintre Biserica locală şi universală (vezi Rom. 16, 23,
I Cor. 14, 23, sau F. Ap. 5, 11; 15, 22). 9 Pe de o parte, Biserica
universală nu constituie o noţiune abstractă, însumarea unor părţi
reprezentate de bisericile locale, iar pe de altă parte, creştinii
trăiesc realitatea eclezială la un nivel concret, real, doar prin
realizarea Trupul mistic al lui Hristos, prelungire a împărtăşirii cu
Trupul Său euharistic, în cadrul adunării bisericii locale.
Ecleziologia nou-testamentară prezintă şi un aspect
eshatologic care nu trebuie în nici un caz neglijat. „Împărăţia lui
Dumnezeu este prima expresie sub care se înfăţişează Biserica şi
tema centrală a predicii Mântuitorului”. 10 Sfintele Evanghelii, dar
nu numai, accentuează într-adevăr noţiunile de „împărăţia
cerurilor” (e basileia ton ouranon) sau „Împărăţia lui Dumnezeu”
(e basileia tou Theou) – de exemplu, ultima expresie apare
menţionată de 119 ori în Evanghelii şi de încă 23 de ori în celelalte
scrieri ale Noului Testament. 11 Pe de o parte, această Împărăţie
este actuală, pe de altă parte, ea este viitoare; ea este actuală pentru
că se află deja în sufletele ucenicilor, ca un germen care va creşte
şi se va dezvolta, şi este viitoare pentru că va ajunge la deplinătate
numai la Parusie. Instaurată prin Întruparea Fiului lui Dumnezeu,
Împărăţia se va instala definitiv abia în „veacul ce va sa vie”; până
atunci creştinii trăiesc tensiunea eshatologică, vieţuiesc între
„deja” şi „nu încă”. Să fie însă vreo deosebire între această
„Împărăţie a lui Dumnezeu” şi Biserică? Acelaşi autor scria:
„Despre o deosebire între împărăţia lui Dumnezeu şi Biserica lui
9 Vezi: STELIAN TOFANĂ, The Dimension of Being Unity of the Church in
New Testament Terminology, în „Sacra Scripta”, Nr. 2/2004, p. 172-173.
10 VASILE MIHOC, Ecleziologia Noului Testament, în Revista „Studii
Teologice”, 29 (1977), nr. 3-4, p. 235.
11 Vezi: IBIDEM, p. 235, nota 17.
114