revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

spiritualitate în frescă, ulei şi tempera. Deşi nu dispunem de date
numeroase, cu privire la trecutul lor, pe baza celor pe care le
deţinem, vom căuta să reţinem atât întemeietorii, cât şi ostenitorii
şi implicit binefăcătorii lor care au contribuit deplin la păstrarea
credinţei şi la formarea culturii naţionale româneşti. Pe scurt, vom
expune câteva dintre concluziile la care am ajuns, în urma
cercetării, folosindu-ne de pisanii şi documentele la care am avut
acces.
II. Vechile ctitorii ortodoxe
1. Cea mai însemnată biserică a oraşului este Catedrala cu hramul
Sfântul Nicolae, cu o istorie destul încărcată şi frământată. Până în
prezent nu se ştie cu certitudine când va fi fost înfiinţată, dar, din
unele documente reiese că prima biserică a fost ridicată de către
Dan I, fratele lui Mircea cel Bătrân 5 şi mama sa, doamna Anca. 6
Alţi cercetători apreciază că în locul actualei Episcopii ar fi fost o
mănăstire, întemeiată în anul 1304 de Tugomir (Tihomir), tatăl lui
Basarab I Întemeietorul, cu mult timp înainte de înfiinţarea
episcopiei Severinului. 7 Mai târziu, prin truda „arhiepiscopului
Eftimie al Severinului şi Mihail episcopul”, un alt edificiu a fost
construit şi sfinţit, probabil, aşa cum admit istoricii, până în anii
1585-1586, când Mihail a ajuns mitropolit al Ungrovlahiei. 8
Diaconul Pavel de Alep constata, în anii 1653-1654, că „palatul
episcopal de aici seamănă cu acela al mitropolitului din Târgovişte,
atât prin clădirile şi grădinile sale, cât şi prin livezile şi heleşteiele
sale, numai că este mai mic”. 9
În curgerea timpului, aşezarea s-a deteriorat, încât în anul
1731, reşedinţa, „destul de ruinată”, va intra în planurile
5
IBIDEM.
6
DUMITRU BĂLAŞA, V. BĂLĂNESCU, Biserica Sfântul Gheorghe din
Râmnicu Vâlcea, în Revista „Mitropolia Olteniei”, an. XXV, 1973, nr. 5-6,
p. 444 (se va cita MO).
7
DINU C. GIURESCU, Ţările Române în secolele XIV-XV, Bucureşti, 1973,
p. 362.
8
ATANASIE MIRONESCU, Sfânta Episcopie a Eparhiei Râmnicului Noul
Severin în trecut şi acum, Bucureşti, 1906, p. 177.
9
Călători străini despre Ţările române, Vol. VI, Bucureşti, 1976, p. 180-181;
EMILIA CIORAN, Călătoriile patriarhului Macarie de Antiochia în Ţerile
Române 1653-1655, Bucureşti, 1900, p. 161.
142