revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...
revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...
revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
scăpând atât de pustiirea turcească din 1788, cât şi de focul care a<br />
ars tot oraşul Râmnic în 1847.<br />
Deşi are dimensiuni mici, aşezământul este un frumos<br />
monument de arhitectură care se remarcă prin originalitatea<br />
planului său. Are pridvorul deschis, susţinut pe doi stâlpi sculptaţi<br />
din piatră, iar naosul flancat de două abside şi încununat de turlă.<br />
O notă aparte o conferă altarul, mărginit de două abside<br />
corespunzătoare proscomidiarului şi diaconiconului, deasupra<br />
cărora sunt construite două turle de mici dimensiuni, care au aspect<br />
de capelă. 111 Nicolae Iorga aprecia că exteriorul edificiului are<br />
„păreţi înalţi, brâu la mijloc, altar pentagonal. Liniile sunt de o<br />
nobleţe deosebită. Dar, ceea ce face originalitatea şi frumuseţea<br />
este că, în locul absidelor din dreapta şi stânga, pentru strane sunt<br />
două clădiri deosebite, două bisericuţe şi mai mărunte, şi mai<br />
gingaşe, două jucării de zid pătrat. Şi au şi ele acoperişul lor, cu<br />
streaşină umbroasă de şindrilă şi pentru a duce mai departe această<br />
şagă de artist, se ridică pe fiecare turnuleţe cu acoperişul lor<br />
deosebit, ascuţit cu crucea mititică în vârf”. 112 Pereţii din interior<br />
sunt împodobiţi în frescă de Marin şi Constandin, ale căror<br />
semnături se găsesc pe veşmintele Sfântului Gheorghe. 113<br />
Intervenţii asupra ei s-au făcut în 1956, 1970 şi 2003, având scopul<br />
să-i redea înfăţişarea iniţială. 114 Menţionăm că în curtea schitului<br />
se mai află Conacul Olănescu, construit iniţial pentru a adăposti<br />
stăreţia şi refăcut în forma actuală în secolul al XIX-lea, dar şi o<br />
altă biserică, în construcţie, care urmează să servească drept<br />
paraclis elevilor seminarişti.<br />
11. Tot la Inăteşti a existat schitul cu hramul „Sfântul<br />
Gheorghe purtătorul de biruinţă”, ridicat de Ghenadie,<br />
proegumenul mănăstirii Cozia. La 8 august 1765, acesta închina<br />
locaşul, cu via de lângă, pometul din ogradă, cărţi şi dobitoace,<br />
ctitoriei lui Mircea, printr-un act emis arhimandritului Sofronie,<br />
111<br />
VASILE DRĂGUŢ, Dicţionar enciclopedic de artă medievală românească,<br />
Bucureşti, 1976, p. 261.<br />
112<br />
NICOLAE IORGA, România cum era până la 1918, sate şi mănăstiri din<br />
România, Bucureşti, 1905, p. 88-89; CONSTANTIN MATEESCU, Mici<br />
schituri lângă Rm.Vâlcea, în MO, an. XXXI, 1979, nr. 4-6, p. 378.<br />
113<br />
LIGIA ELENA RIZEA, IOANA ENE, Monumentele istorice din judeţul<br />
Vâlcea: repertoriu şi cronologie, Rm. Vâlcea, 2007, p. 14.<br />
114<br />
Arhiva Schitului Inăteşti.<br />
159