revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

Importanţa Kefaloniei a crescut mai întâi de îndată ce a fost
identificată cu antica cetate Itaca a lui Homer, lucru pe care l-a
făcut cercetătorul Heinz Warnecke.
Identificarea Kefaloniei ca loc al naufragiului Sfântului
Apostol Pavel nu a fost arbitrară, ci rezultatul cercetărilor
ştiinţifice de istorie, a factorilor meteorologici şi curenţilor marini
din Kefalonia şi în special a informaţiilor toponimice din Faptele
Apostolilor, cu eliminarea după aceea a posibilităţii ca Malta să fie
identificată cu Melita lucană.
Căpitanul W. Stecher, în timpul conferinţei din 26-29
august 1999 din Lixuri, Kefalonia, a arătat că indicaţiile geofizice
şi navale confirmă presupunerile despre Kefalonia. Acest lucru a
fost reafirmat de simulările computerizate repetate ale călătoriei.
Insula naufragiului nu era cunoscută nici corăbierilor, nici
călătorilor (Fapte 27, 39; 28, 1). Kefalonia, însă, a fost foarte bine
cunoscută în cercul navigatorilor din era romană. 133 După H.
Warnecke, Melita era vechiul nume al peninsulei Argostoli (Lassi),
unde el propune că începe naufragiul. Oamenii mării, cu experienţă
în condiţiile climatice din Kefalonia, cunosc foarte bine acest
„sirocco” care a cauzat frecvente naufragii, cauzate în egală
măsură de ceaţa densă, înaltă cât muntele Aenos (1628 m.) când
insula nu se poate vedea sau recunoaşte.
Warnecke susţine că Fenix nu era un port al Cretei. În acest
caz distanţa foarte mică între cele două porturi nu ar fi trebuit să
cauzeze vreo neînţelegere între Pavel şi corăbieri (Fapte 27, 9-12). 134
Acesta era un punct de reparaţii navale în sud-vestul
Peloponezului, unde un port numit Phon[i]kus este menţionat de
călătorul şi geograful Pansanias în secolul II d. Hr. 135
Andria, marea unde Sfântul Luca localizează Melita, în
133 În odele homerice despre Apolo o corabie cretană se opreşte în partea de sus
a Kefaloniei, împinsă de vânturile de sud 133 . De asemenea, Chariton
Aphrodiseas din perioada imperiului roman, în Chaireas şi Kalliroe, mărturisea
că furtuna forţează corabia piratului cretan Theron, care plutea spre Siracuza, să
oprească în Kefalonia, obligându-l să ierneze în această insulă 133 . Acestea sunt
numai câteva călătorii pe mare, comparabile cu cea a lui Pavel spre Roma, via
Siracuza – Vezi: ΓΕΩΡΓΙΟΣ Δ. ΜΕΤΑΛΛΗΝΟΣ, ΛΕΩΝ ΜΠΡΑΝΓΚ, Op. cit.,
p. 55.
134 M. BUHAGIAR, Op. cit., p. 191.
135 IBIDEM, p. 191.
106